CCR îi răspunde lui Klaus Iohannis: Îndemnul la revizuirea deciziilor atinge grav independența Curții
Curtea Constituțională reacționează oficial după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit, marți, că revocarea din fruntea Direcției Anticorupție, în 2018, i-a încălcat Laurei Kovesi două drepturi fundamentale, anume cel la liberă exprimare și accesul la justiție.
CCR susține că “îndemnarea publică la revizuirea deciziilor Curţii Constituţionale este o atingere extrem de gravă adusă independenței Curţii Constituţionale şi a judecătorilor săi”.
Reacția CCR, după ce Klaus Iohannis a spus că decizia în cazul Kovesi nu poate rămâne fără consecințe, iar credibilitatea CCR este zdruncinată, adăugând că CCR este astfel obligată să “revizuiască nu numai decizia referitoare la revocarea doamnei Kovesi, dar și deciziile luate în considerarea unor simple declarații, fie ele și politice”.
Comunicatul CCR:
“Având în vedere Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din 5 mai 2020, pronunţată în cauza Kövesi împotriva României, Plenul Curţii Constituţionale a României, cu majoritate de voturi, face următoarele precizări:
Deşi comentariile din spaţiul public au promovat ideea încălcării de către Curtea Constituţională a dreptului la un proces echitabil al doamnei Kövesi şi a invalidării Deciziei Curţii Constituţionale nr.358/2018, se constată că CEDO nu a efectuat un control cu privire la raţionamentul juridic şi soluţia pronunţată de Curtea Constituţională. De altfel, nici nu avea competenţa să o facă.
Hotărârea CEDO a stabilit încălcarea dreptului la un proces echitabil prin raportare la un cadru juridic distinct, anterior şi fără legătură cu cel analizat prin decizia Curţii Constituționale.
Acest cadru juridic se referă la aspecte pur legale, reglementate prin Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, şi nu la cel vizat prin decizia Curţii Constituționale, respectiv art.94 lit.c) şi art.132 alin.(1) din Constituţie.
În decizia menţionată Curtea Constituţională a decis cu caracter general obligatoriu şi pentru viitor care sunt raporturile constituţionale între ministrul justiţiei şi Preşedintele României, precum şi natura actelor acestora, în procedura revocării procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în baza unei atribuţii prevăzute de Constituţie. Decizia astfel pronunţată nu poate fi cenzurată de nicio altă autoritate.
Doamna Kövesi nu a fost parte şi nici nu putea fi parte în procedura de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională prevăzută de art.146 lit.e) din Constituţie, care vizează exclusiv raporturile dintre autorităţile publice cu privire la exercitarea competenţelor lor constituţionale, şi nicidecum judecarea unor raporturi juridice care implică persoane fizice. De altfel, în toate legislaţiile statelor care prevăd în competenţa curţilor constituţionale soluţionarea conflictelor de competenţă dintre autorităţile publice, instanţele constituţionale nu analizează drepturi şi libertăţi fundamentale.
Aşadar, Curtea Constituţională nu putea să încalce dreptul la un proces echitabil al unei persoane fizice pentru simplul motiv că în procedura în faţa Curţii Constituţionale s-a examinat un alt aspect care a vizat, în mod exclusiv, competenţele autorităţilor publice.
În discursul lor public, autorităţile publice, şi anume Preşedintele României şi prim-ministrul Guvernului, folosesc argumente/ motive incomplete şi inexacte, fără a corobora natura, conţinutul şi obligaţiile rezultate din cele două acte jurisdicţionale [Decizia Curţii Constituţionale şi Hotărârea CEDO], ceea ce pune la îndoială comportamentul constituţional loial al autorităţilor publice la adresa Curţii Constituţionale.
În spaţiul public sunt transmise unele informaţii care nu prezintă problema de drept în ansamblul său. Curtea Constituţională recomandă citirea celor două hotărâri cu bună-credinţă şi comentarea acestora pe baza argumentelor juridice cuprinse în cele două hotărâri.
Deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi nu sunt supuse procedurii revizuirii, bucurându-se de autoritate de lucru judecat.
Îndemnarea publică la revizuirea deciziilor Curţii Constituţionale este o atingere extrem de gravă adusă independenței Curţii Constituţionale şi a judecătorilor săi.
Legiuitorului îi revine obligaţia de a da curs Hotărârii CEDO, în măsura în care devine definitivă, prin identificarea soluţiei legislative corespunzătoare în considerarea cadrului juridic vizat de această hotărâre, şi nu a celui vizat prin Decizia Curţii Constituţionale nr.358/2018.”
Reamintim, Laura Codruța Kovesi a fost demisă din fruntea DNA, la 9 iulie 2018, la presiunea guvernării PSD-ALDE și a unei decizii a Curții Constituționale.
Șeful statului a fost nevoit să semneze decretul revocării la acel moment, deși Klaus Iohannis își exprimase anterior susținerea față de Laura Kovesi.
În plângerea la CEDO, aceasta a susținut că a fost eliberată din funcție din cauză că și-a exprimat liber opinia, în mod public, față de reformele legislației penale inițiate de guvernarea de atunci și care, în opinia sa, au afectat sistemul judiciar.
În plus, a spus Laura Kovesi, decizia CCR nu a putut fi contestată.
CEDO a concluzionat că s-a încălcat, astfel, accesul la justiție.
În proces, Laura Kovesi nu a cerut despăgubiri din partea statului român.
După revocare, fosta șefă DNA s-a înscris în cursa pentru conducerea primului Parchet European, competiție pe care a câștigat-o în septembrie 2019.
“Prin decizia de azi, CEDO nu apără doar persoana fostului procuror-șef, ci însuși sistemul de justiție”, spune fosta șefă DNA, actual procuror-șef european.
