Cazul azilelor din Bihor: Judecătorul Curții de Apel spune că probele DIICOT nu susțin acuzațiile aduse familiei Pașca

Cazul azilelor ilegale din Bihor: probele prezentate de DIICOT nu susțin suspiciunea rezonabilă privind acuzațiile de trafic de persoane și constituirea unui grup infracțional organizat aduse familiei lui Viorel Pașca. Este ceea ce spune judecătorul Curții de Apel București în motivarea deciziei prin care, luna trecută, a decis ca familia Pașca să fie cercetată în stare de libertate.

Magistratul arată că modul în care erau tratate persoanele vulnerabile din centrele administrate de familia Pașca nu indică, cel puțin la prima vedere, că acestea ar fi fost exploatate. Acestea nu ar fi fost ținute în stare de sclavie, lipsite de libertate ori în stare de aservire. Procurorii nu ar fi reușit să demonstreze nici faptul că inculpații ar fi acționat pentru a-și însuși din donații sau din contribuțiile sociale ale celor cazați în centru. Instanța a considerat firești și demersurile pentru obținerea actelor de identitate și stabilirea domiciliului sau reședinței beneficiarilor, asta pentru că mulți dintre ei nu aveau proprietăți și proveneau din alte județe.

În plus, în timp ce anchetatorii susțineau că au descoperit deficiențe privind îngrijirile medicale, motivarea Curții de Apel arată că cei internați aveau parte de consultații medicale periodice, inclusiv psihiatrice, de tratamente monitorizate, activități recreative și de asistență în realizarea activităților curente.

„Atât timp cât inculpații asigurau cele necesare traiului pentru pacienți, nu li se poate reproșa nici faptul că ei controlau conturile și cardurile bancare ale persoanelor internate”, se mai arată în motivare.

Judecătorul Curții de Apel București remarcă și faptul că, pentru o parte semnificativă dintre pacienți, „alternativa concretă nu era accesul la un serviciu social autorizat, ci lipsa oricărei forme de protecție instituțională, respectiv revenirea în stradă”.