Cartel Alfa protestează în marile capitale europene din cauza salariului minim și a legislației muncii din România
Zeci de sindicaliști protestează, în acest weekend și săptămâna viitoare, în fața mai multor ambasade și reprezentanțe ale României din Ungaria, Austria, Germania, Belgia și Franța.
Ieri, caravana s-a oprit la Ambasadele României din Ungaria și Austria.
Luni și marți, Caravana va fi la Bruxelles, unde liderii sindicali de la Cartel Alfa se vor întâlni cu oficiali europeni și cu lideri ai mișcării sindicale la nivel european.
Petru Dandea, reprezentant al Cartel Alfa și membru în Consiliul Economic și Social al Uniunii Europene, spune că principalul motiv al protestelor este refuzul Guvernelor României din ultimii 10 ani de a modifica legislația astfel încât angajații de la noi să poată avea din nou, contracte colective de muncă care să le apere interesele.
Astfel, Cartel Alfa atrage susține că restricțiile “puternice din legislația adoptată în 2011 au eliminat de facto negocierile colective la nivel sectorial și național, în timp ce la nivel de companie negocierile colective și reprezentarea lucrătorilor au devenit extrem de dificile. Comitetul pentru aplicarea standardelor a OIM a inclus România în raportul său din 2021 printre cazurile individuale de țară pentru încălcarea Convenției 98 privind dreptul de organizare și negociere colectivă, solicitând Guvernului să accepte misiunea tehnică a OIM în vederea alinierii legislației cu prevederile Convențiilor OIM ratificate. Reamintim aici și faptul că solicitarea de modificare a Legii dialogului social este parte e Recomandărilor specifice de țară din ultimii patru ani.”
Petru Dandea spune că, în România, numărul contractelor colective de muncă prin care se puteau obține salarii și condiții de muncă mai bune s-a redus dramatic în ultimii ani în România, de la 22 de mii la 800, din care 600 ar fi de fapt, aranjamente ale patronilor.
În același timp, luni, la Bruxelles, liderii sindicali vor merge la Comisia Europeană pentru a atrage din nou, atenția că, în România, salariul minim nu poate asigura supraviețuirea decentă a angajaților.
Unul dintre trei români este plătit cu salariul minim, adică o valoare netă echivalentă a 281 EUR. Suma acoperă doar jumătate din valoarea coșului minim de consum, care este de 572 EUR.
Confederația sindicală Cartel Alfa arată că, deși “în ultimul deceniu, România a cunoscut o dezvoltare economică susținută, atingând în 2020, un PIB pe cap de locuitor de 72% din media UE, creșterea economiei nu a fost transferată către imbunătățirea calității vieții, deoarece principalele mecanisme de redistribuire sunt blocate:
1. Salariul minim este menținut la un nivel foarte scăzut, valoarea sa netă (281 EUR) acoperind doar jumătate din valoarea coșului minim de consum (572 EUR). Creșterile salariului minim din ultimii ani au rămas în urma creșterilor generale ale salariului minim în UE, ceea ce determină o pierdere a convergenței și un stimulent suplimentar pentru migrație.
2. Negocierea colectivă. Legislația adoptată în timpul crizei financiare, în 2011, la presiunea Troicii (FMI-Banca Mondială-CE), a creat condiții ostile pentru lucrătorii români. Dereglementarea și „flexibilizarea” pieței muncii slăbesc dialogul social și sistemele de negocieri colective făcând mai dificilă aderarea lucrătorilor la sindicate și apărarea drepturilor lor în mod colectiv.
În ciuda faptului că nivelul productivității muncii este de 65% din media UE, salariile lucrătorilor români sunt doar 28% din media UE. Muncitorii români pur și simplu nu primesc o parte echitabilă din valoarea pe care o creează! În ciuda muncii susținute și a succesului economic, partea care revine muncii în PIB este de doar 38% în România (comparativ cu 47,8% în UE).
Atâta timp cât acest dezechilibru major în defavoarea lucrătorilor va fi menținut, migrația cetățenilor activi câtre alte state membre ale UE rămâne singura opțiune, cu toate consecințele care derivă de aici”, precizează confederația sindicală.
Totodată, Cartel Alfa cere Guvernului Florin Cîțu “să nu mai submineze directiva propusă la nivelul Uniunii privind salariul minim, să oprească politicile care îi împing pe români în exploatare și să aplice angajamentele pe care le ia la nivel european și internațional.”
