Inaugurată cu fast în 2019, Bursa de pește de la Tulcea este nefuncțională și în ziua de azi. A fost construită cu bani din bugetul României, dar și cu fonduri europene, și a costat peste 5 milioane de euro. Comisia Europeană a oprit, recent, suma de 3,5 milioane de euro din fondul pentru Pescuit și Acvacultură, care revenea acestui proiect, au declarat, pentru Europa Fm, surse din ministerul Agriculturii. Oficialii insistă însă că nu statul este de vină – mai precis, că asociațiile de pescari din Delta Dunării ar fi trebuit să administreze Bursa.
Corespondenta Europa Fm Ghiulfer Predescu a urmărit subiectul.
Proiectul Bursei de pește de la Tulcea a fost realizat în baza unui acord între Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, care deține resursa piscicolă din Deltă, Consiliul Județean Tulcea și Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA) din Ministerul Agriculturii.
„Bursa de pește a fost investiția ANPA și sub patronatul ANPA trebuie să funcționeze. Ea a fost o idee în așa fel încât peștele, absolut toate speciile, de indiferent ce calitate să fie comasate și prețul să se negocieze unitar. Dar nu aș ști să vă spun din ce motiv nu a ajuns la țintele scontate” ne-a declarat directorul executiv al Rezervației Delta Dunării, Viorica Bâscă.
Proiectul a dat mari speranțe locuitorilor din Deltă. Era un concept nou, atât pentru pescari, cât și pentru beneficiarii care abia așteptau să cumpere pește la prețuri rezonabile. Eugen Ion, primarul din Jurilovca, o comună cu o puternică asociație de pescari, a participat încă de la început la toate negocierile cu ministerul Agriculturii:
„Acest concept avea ca și scop punerea in valoare a resursei pescuite de pescari și vânzarea la un preț corect, într-un mod comun, organizat din toate punctele de vedere. Pe de o parte pentru creșterea venitului pescarilor, pe de altă parte pentru a asigura pe cel care cumpără că acel produs este cât se poate de sănătos”.
Panglica inaugurală a bursei a fost tăiată la 8 aprilie 2019 de premierul de atunci, Viorica Dăncilă, ministrul Agriculturii, Petre Daea, în prezența mai multor oficialități centrale și locale. „Bursa de peşte de la Tulcea a înregistrat primele două tranzacţii, astfel că România nu va plăti sancţiuni pentru nefuncţionalitatea proiectului finanţat din fonduri europene, declara în acea zi, pentru Agerpres, directorul general al Autorităţii de Management a Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, Ciceronis Cumpănăşoiu. Au fost singurele tranzacții. De atunci, clădirea bursei, cele trei nave din dotare si alte bunuri sunt in conservare. Dar nu pentru că statul ar fi de vină, subliniază președintele ANPA, Marian Avram:
„Statul român, prin ministerul Agriculturii și ANPA au construit infrastructura necesară desfășurării activității Bursei de pește. Posibilitatea economică de a se desfășura această activitate poate fi a unei societăți comerciale sau cooperative, în cazul nostru Unirea, sau a unor asociații de pescari care trebuie să își asume viața economică a acestei Burse de pește”.
Așadar, ANPA și-a făcut datoria, a construit imobilul, cu bani de la guvern, susține Marian Avram, nu cu fonduri europene.
„O altă etapă, într-adevăr, este decontarea la Comisie (europeană). Pentru a fi decontate de către fondurile destinate pescuitului și acvaculturii. Această etapă, nu am cunoștință să se fi întâmplat. Adică ca acele fonduri să fie decontate, dar fondurile cu care s-a edificat Bursa de pește sunt fonduri naționale”.
Este vorba, mai exact de fondurile alocate de Comisia Europeană pe Programul de Pescuit și Acvacultură, dar nu prin ANPA ci prin altă structură a ministerului Agriculturii. Fonduri care intre timp au fost retrase de Comisia Europeană pentru deficiențe în implementarea proiectului Bursa de pește. Iar Bursa continuă să fie inchisă. Este păzită cu bani de la ministerul Agriculturii. Primarul Eugen Ion consideră că..
„Acest proiect trebuia să meargă in paralel. Pe de o parte ANPA, statul român, să iși facă treaba lui, ceea ce a și făcut până la sfârșit. A depus un proiect european, a primit finanțare, l-au finalizat, l-au recepționat, dar, în același timp, au și fost întâlniri, unde se discuta cum va funcționa această bursă. Pentru că nu era ceva scris în ghid, clar”.
Dar președintele ANPA, Marian Avram, susține că Bursa de pește a fost făcută pentru ca mediul pescăresc să profite de ea. Pur și simplu să o ia și să o administreze, fără bani. Discută și acum cu reprezentanții pescarilor din Deltă:
„Discuțiile sunt cine să mai suporte o perioadă de trei ani de zile anumite cheltuieli de existență. Haideți un acord, să le suportăm în continuare de la ANPA sau de la ministerul Agriculturii. Sunt discuții în curs. Noi nu am dat un răspuns. Trebuie lucrurile astea să se facă cu un calcul in primul rând economic”.
Vicepreședintele Federației Organizațiilor Producătorilor de Pește din Delta Dunării, Cătălin Balaban, spune că asociația ar prelua Bursa dar..
„A fost o problemă de la început și o lipsă de comunicare. Pentru că așa o consider eu că a fost la vremea când a fost creionat acest proiect și a fost construit, neexistând o realitate a cantității totale de resurse piscicole care poate fi valorificată prin Bursa de pește și nu a fost adaptată practic la sistemul nostru de achiziție și de comercializare de pește.
Și ar mai o condiție importantă, avansată atât de pescari cât și de primăriie din Delta Dunării, potrivit primarului din Jurilovca, Eugen Ion.
„Bursa de pește venea și schimba puțin sensul legii. Și atunci această lege trebuia modificată la modul că nu trebuie să stricăm ce există. Adică există un punct de primă vânzare la Jurilovca, unde este un privat, unde el a investit niște bani. Nu poți să vii tu stat, acuma, și să spui nu mai face așa. Nu, tu stat vii și spui, tu faci, ai și tu un mic profit, dar intri in zona asta. De aici au plecat problemele”
„Până una alta, Comisia Europeană ia banii înapoi…
Clar, dar dacă tot plătește statul român 5 milioane de euro totuși să nu spunem că s-au pierdut. Adica am putea, in al 12 lea ceas. să dăm plus valoare, nu neapărat pentru statul român, pentru cetățenii acestui județ. Că despre asta vorbim”.
Nefuncționalitatea Bursei de pește din Tulcea nu inseamnă și stoparea pescuitului. Directorul executiv al Rezervației Biosfera Delta Dunării, Viorica Bâscă, explic:
„Pescarii predau la CPV-uri, la centrele de primă vânzare din Deltă, care sunt nominalizate prin ordin comun al celor două ministere, Ministerul Agriculturii și Ministerul Mediului și an de an se nominalizează CPV-urile”.
E greu de estimat dacă și când va funcționa Bursa de pește de a Tulcea. Ministerul Agriculturii a trimis în Parlament un proiect de modificare a legii pescuitului prin care a propus ca resursa acvatică vie din Delta Dunării să treacă la ANPA. Proiectul a fost aprobat deja de Senat. Bursa de pește nu merge pentru că nu se poate ca Rezervația să aibă resursa și ANPA să aibă politica de piață a peștelui, au argumentata inițiatorii. Legea este insă contestată pe multe organizații, dar și de oamenii Deltei pe motiv că ar duce la distrugerea echilibrului natural al zonei iar pescarii nu ar mai fi lăsați să vândă peștele, cum fac acum.
