Asociația Accept: Referendumul pentru redefinirea familiei, mijloc de diversiune

Preşedintele executiv al asociaţiei Accept susține că referendumul referitor la familie este utilizat de politicieni ca mijloc de diversiune.

“Îmi exprim îngrijorarea; practic, iniţiative cetăţeneşti care au ca ţintă restrângerea unor drepturi conduc, după cum vedem în contextul românesc, la un referendum naţional, care în sine este un instrument democratic, dar atunci când este transformat într-un instrument care neagă dreptul la viaţa de familie pentru o parte dintre cetăţenii României, devine un instrument complet populist (…). Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării este atacat din diverse zone politice (…). Acest referendum este utilizat de politicieni ca mijloc de diversiune”, a spus Florin Buhuceanu cu prilejul unei conferinţe despre apărarea democraţiei în statele membre UE.

Gabriel Bădescu, profesor şi director al Centrului pentru Studii Democratice la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, crede că referendumul privind familia este parte a unei serii de evenimente publice care riscă să adâncească diviziuni în interiorul societăţii.

În altă ordine de idei, el a semnalat că România este o ţară care are în sondaje o proporţie ridicată de cetăţeni care susţin UE şi că această pondere este în scădere.

“Cred că există riscuri privind adâncirea unor diviziuni între est şi vest (în Europa – n.r.), posibil să fie o dinamică pe care încă nu o putem surprinde, pentru că nu avem instrumente suficient de bune să vedem schimbări în timp”, a adăugat Bădescu.

Herta Daubler-Gmelin, fost ministru al Justiţiei în Germania, a spus că în unele state ale UE nici libertatea mass-media şi nici aspecte care ţin de statul de drept nu sunt luate în serios aşa cum ar trebui să fie.

Juliane Schulte, reprezentanta fundaţiei Friedrich-Ebert-Stiftung, a menţionat că această entitate a lansat marţi în România un raport întocmit de experţi referitor la instrumente pentru apărarea democraţiei în statele membre ale UE.

Printre instrumentele propuse în raport se numără monitorizarea democraţiei în statele membre, condiţionalitatea fondurilor UE, pluralismul media, consolidarea societăţii civile.