Andrei Corlan, comisar general la Garda Națională de Mediu: „Reciclarea este privită încă ca obligație, și nu ca oportunitate”. „Statul român ar trebui să îmbunătățească cadrul legal actual” | VIDEO

Statul român ar trebuie să actualizeze legislația privind gestionarea deșeurilor, astfel încât să se dezvolte piețe de desfacere pentru materialele rezultate în urma reciclării – spune Andrei Corlan, comisar general la Garda Națională de Mediu, în emisiunea „Piața Victoriei” cu Mădălina Dobrovolschi. Soluțiile la nivel național privind reciclarea „sunt limitate, și nu sunt stimulative”, afirmă Andrei Corlan. Potrivit acestuia, cea mai bună prevenție pentru ca mediul înconjurător să fie curat este educația tinerilor, astfel încât ei să devină adulți responsabili față de natură. 

Andrei Corlan: Constatăm o scădere a țintei de reciclare, coroborată cu o creștere a ratei de colectare

Mădălina Dobrovolschi: Aveți date proaspete și noi vorbeam înainte de a intra în direct că lucrurile nu stau foarte bine, deși pare că există mai mult interes pentru zona aceasta de reciclare, avem o legislație, să zicem, mai matură, totuși lucrurile nu funcționează. Pe statistică, mi-ați dat înainte de emisiune ceva date, pentru că ați prezentat un raport de control, aproximativ 9%, da? Scădere de la 13% țintă de reciclare pe care o avem. De ce situația aceasta?

Andrei Corlan: „Ceea ce putem constata, cu regret, este într-adevăr o scădere a țintei de reciclare, coroborată cu o creștere a ratei de colectare, dar pentru că suntem în 2025, pentru că protecția mediului este un subiect cotidian de discuție, pentru că economia circulară este un termen la modă și pe buzele tuturor, evident că lucrurile nu ar trebui să stea așa”.

Andrei Corlan: „În România avem obligația de a recicla 70% din totalul deșeurilor generate pe un șantier. Dar produsul rezultat în urma reciclării nu are corespondent pe o piață de desfacere”

Mădălina Dobrovolschi: Dar e doar la modă conceptul acesta de economie circulară? Că de fapt nu pare că e foarte funcțional. Poate ar trebui să explicăm ce înseamnă, ce beneficii ar avea România dacă ar funcționa acest concept și ar fi aplicat cu adevărat de economie circulară.

Andrei Corlan: „Pentru ca economia circulară să funcționeze, în fapt, coerciția nu este suficientă. Coerciția este asigurată de Garda Națională de Mediu, un număr impresionant de amenzi. Cel mai mare număr aplicat – în dreptul unităților admnistrativ-teritoriale, aproximativ 17 milioane de lei. Dar problema este că protecția mediului, colectarea separată, reciclarea este privită încă ca obligație, și nu ca oportunitate. Deșeul este gunoi, și nu este resursă. Tocmai de aceea, statul român ar trebui să îmbunătățească cadrul legal actual, astfel încât, prin legislație, să se dezvolte piețe de desfacere pentru produsele sau materialele rezultate în urma reciclării deșeurilor. Vă dau un exemplu concret. În Ungaria, prin lege este obligatoriu ca arterele secundare să fie asfaltate cu material rezultat din reciclarea deșeurilor din construcții. În contrapartidă, în România avem obligația de a recicla 70% din totalul deșeurilor generate pe un șantier. Dar produsul rezultat în urma reciclării nu are corespondent pe o piață de desfacere. Soluțiile sunt limitate și nu sunt stimulative”.

Andrei Corlan: „Luptând doar împotriva efectelor este o luptă cu morile de vânt”

Mădălina Dobrovolschi: Garda de Mediu, în afară de zona asta punitivă, ce poate să facă? Ați făcut propuneri lesgislative?

Andrei Corlan: „Garda de Mediu, prin controalele pe care le face, acumulează un volum foarte mare de informații. Iar acesta trebuie valorificat și concretizat în concluzii care să ne arate care sunt cauzele care duc la aceste efecte. Pentru că luptând doar împotriva efectelor este o luptă cu morile de vânt. Analizând cauzele care au dus la acele probleme, hiba legislativă care este speculată. dacă este corectată poate dispărea. Garda de Mediu a făcut mai multe propuneri de update legislativ. De exemplu, legislația procedurii de emitere a autorizației de mediu. A împlinit 18 ani, nu mai corespunde provocărilor vremii”.

Andrei Corlan: „La nivelul Uniunii Europene se dezvoltă un sistem digital de monitorizare a transportului deșeurilor – DIWAS”

Mădălina Dobrovolschi: Presupun că există o colaborare cu instituții internaționale pentru un contro al nivelul Schengen.

Andrei Corlan: „Bineînțeles. Pot afirma cu mare bucurie că la nivelul Uniunii Europene se dezvoltă un sistem digital de monitorizare a transportului deșeurilor – DIWAS – Digital Waste System, care are toate caracteristicile sistemului digital de monitorizare a transporturilor deșeurilor – ROAFM se numește – și a fost elaborat de Ministerul Mediului la inițiativa Gărzii Naționale de Mediu și a Administrației Fondului pentru Mediu. Acele 23.000 de tone cu care am culminat, însumând aproximativ 20.000 de controale pe an, în condițiile în care, în absența acestui sistem Garda de Mediu făcea 2000 de controale pe an”.

Andrei Corlan: „Cea mai bună prevenție este inocularea într-o minte tănâră a educației ecologice”

Mădălina Dobrovolschi: E paradoxal că nu se face o modificare legislativă. Aveți vreo explicație?

Andrei Corlan: „Nu cred că este rea-voință, cred că este o comunicare deficitară care trebuie să avizeze pe tot circuitul acesta. Cea mai bună prevenție este inocularea într-o minte tănâră a educației ecologice pentru a fi adultul respnsabil de mâine. Pentru a putea corecta sistemic problemele, cu siguranță e nevoie de un update legislativ”.

Urmăriți mai jos întreaga emisiune „Piața Victoriei”

Sursa foto: Shutterstock