9 decembrie, ziua internaţională împotriva corupţiei
Ziua internaţională împotriva corupţiei, sărbătorită, în fiecare an la 9 decembrie, a fost instituită de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) la 31 octombrie 2003, conform www.un.org.
Semnată de România la 9 decembrie 2003, la Merida (Mexic), şi ratificată prin Legea nr. 365 din 15 septembrie 2004, Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei este primul tratat cu vocaţie universală în domeniul combaterii corupţiei.
Declaraţia Primei Conferinţe Anuale şi a Adunării Generale a Asociaţiei Internaţionale a Autorităţilor Anticorupţie, susţinută la 22-26 octombrie 2006, la Beijing (R.P. Chineză), îndeamnă autorităţile competente să aplice prevederile relevante ale Convenţiei pentru a stabili şi întări sistemul de luptă împotriva corupţiei, precum şi încurajarea statelor semnatare cu privire la celebrarea Zilei internaţionale împotriva corupţiei.
Potrivit site-ului ONU, www.un.org, corupţia este un fenomen social, politic şi economic complex care afectează toate ţările şi subminează instituţiile democratice, încetineşte dezvoltarea economică şi contribuie la instabilitatea guvernamentală.
Corupţia prosperă în perioadele de criză, iar pandemia globală în curs nu face excepţie, notează sursa citată. Statele din întreaga lume au luat măsuri semnificative pentru a îmbunătăţi situaţia de urgenţă medicală şi pentru a evita un colaps economic global. Acestea au mobilizat rapid miliarde de euro în fonduri pentru a procura echipamente medicale şi a oferi siguranţă economică cetăţenilor şi întreprinderilor aflate în dificultate. Răspunsurile urgente necesare combaterii pandemiei, totuşi, au creat în unele state oportunităţi semnificative pentru corupţie.
Conceptul “Recover with integrity”, aplicat în pandemie, subliniază faptul că numai prin punerea în aplicare a unor măsuri eficiente de atenuare a corupţiei va fi posibilă o revenire mai bună la normalitate, în timp ce subliniază, de asemenea, că recuperarea incluzivă COVID-19 poate fi realizată numai prin integritate.
Reducerea riscurilor de gestionare defectuoasă şi corupţie în timpul pandemiei necesită implicarea unor organisme anticorupţie puternice, o mai bună supraveghere a măsurilor de asistenţă de urgenţă, achiziţii publice transparente şi o mai bună respectare a măsurilor anti-corupţie de către sectorul privat. În plus, ţările trebuie să asigure, de asemenea, sprijin şi protecţie pentru denunţătorii şi jurnaliştii care descoperă corupţia în timpul pandemiei, precum şi să îşi alinieze organismele naţionale anticorupţie la Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei (UNCAC).
Guvernele, sectorul privat, organizaţiile neguvernamentale, mass-media şi cetăţenii din întreaga lume îşi unesc forţele pentru a combate corupţia. Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) şi Oficiul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC) sunt în prima linie a acestor eforturi.
“Corupţia este criminală, imorală şi trădarea supremă a încrederii publice. Este şi mai dăunătoare în perioade de criză – aşa cum se confruntă lumea acum cu pandemia COVID-19. Răspunsul la virus creează noi oportunităţi de a exploata supravegherea slabă şi transparenţa inadecvată, deturnând fondurile de la oameni chiar când au cea mai mare nevoie”, spune secretarul general al ONU, António Guterres, în Declaraţia privind corupţia în contextul COVID-19.
Cu prilejul marcării acestei zile, au loc mai multe evenimente: discursuri ale celor care au fost victime ale corupţiei sau au luptat împotriva ei, concursuri de eseuri pe teme legate de tema corupţiei, difuzarea de afişe, pliante şi alte materiale informative etc. Evenimentele desfăşurate la nivel naţional şi internaţional cuprind şi campanii pentru ratificarea Convenţiei ONU împotriva corupţiei, participarea la diverse conferinţe ce au ca subiect afacerile, drepturile omului şi corupţia, lansarea unui studiu intitulat Barometrul Global, care măsoară atitudinea faţă de corupţie şi viitoarele niveluri de corupţie etc.
