158 de ani de la Unirea Principatelor Române

Pe 5 şi 24 ianuarie 1859, la Iaşi şi la Bucureşti, moldovenii şi muntenii din cele două Adunării Elective, punând interesul ţării mai presus de orice, au hotărât alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti.

Pe 5 ianuarie 1859, Adunarea electorală din Iaşi proclama în unanimitate drept domn al Moldovei pe Alexandru Ioan Cuza. Adunarea electorală din Bucureşti, la 24 ianuarie 1859, l-a ales domn al Munteniei tot pe Alexandru Ioan Cuza.

Prin recunoașterea Unirii, crearea primului Parlament unic al României si al primului guvern unitar, prin reformele sale: adoptarea primei Constituții românești, reforma electorala, secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrara, a învățământului, domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a pus bazele dezvoltării moderne a României.

Unirea Principatelor Române a deschis calea modernizării şi dezvoltării României şi a creat condiţiile obţinerii Independenţei (1877) şi realizării Marii Uniri (1918).

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) va marca celebrarea a 158 de ani de la Unirea Principatelor Române, prezentând publicului, de marţi, micro-expoziţia temporară intitulată “Unirea Principatelor şi domnia lui Alexandru Ioan Cuza”.

Vizitatorii vor avea ocazia să admire în cadrul micro-expoziţiei ce face parte din seria “Exponatul lunii” obiecte de patrimoniu din colecţiile MNIR, reprezentative pentru Unirea din 1859 şi personalitatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, precum: un ceas de buzunar care a aparţinut lui Alexandru Ioan Cuza, “Ordinul Unirii” – primul ordin naţional românesc, trusa pentru duel primită de Cuza de la Napoleon al III-lea, împăratul Franţei, documente refreritoare la perioada dinainte şi de după 1859, medalii şi decoraţii din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza sau obiecte care au aparţinut unor personalităţi implicate în realizarea Unirii Principatelor (Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu).

Expoziţia “Unirea Principatelor şi domnia lui Alexandru Ioan Cuza” va putea fi vizitată până la jumătatea lunii februarie, în Sala Lapidarium, de miercuri până duminică, în intervalul orar 9.00 – 17.00

FOTO: Pe 7 octombrie 1857, în cadrul Adunării ad-hoc a Moldovei, Mihail Kogălniceanu prezenta proiectul de rezoluţie care cuprindea „dorinţele fundamentale“ ale românilor moldoveni, arătând că “dorinţa cea mai mare” este Unirea Principatelor într-un singur stat