În prima sâmbătă a lunii octombrie, Victor Silaghi v-a invitat să descoperiţi Palatul Mogoşoaia.
Ce poate fi mai plăcut decât o plimbare romantică în doi, în familie sau cu prietenii, după o săptămână lungă, obositoare şi care parcă nu se mai încheia? La doar 15 kilometri de Piaţa Universităţii din Capitală se află destinaţia despre care vom vorbi astazi.
Pentru început, trebuie menţionat faptul că numele localităţii în care se află Palatul Mogoşoaia a fost denumit după soţia boierului Mogoş (Mogoşoaia era soţia acestuia). De remarcat toponimia care provine şi în alte situaţii de la numele unor femei: Băneasa este soţia unui ban, Preoteasa – e de la sine înteles, Vrâncioaia, Voineasa, etc).
La Palatul Mogoşoaia se ajunge relativ uşor din Bucureşti: fie cu maşina personală, fie pe jos de la Ştrand Străuleşti, cu bicicleta, rolelele sau cu maxi-taxi (Linia 508) de la Clăbucet (Piaţa Chibrit). De precizat faptul că autobuzele liniei preoraşeneşti 460B, care aparţine Regiei Autonome de Transport Bucureşti, nu efectuează staţii pe parcursul comunei Mogoşoaia (cea mai apropiată staţie fiind “Şoseaua de Centură”).
Construcţia palatului s-a încheiat în anul 1702. Stilul adoptat este cel brâncovenesc, utilizat anterior și la un alt palat al voievodului, construit de catre Constantin Brâncoveanu la Potlogi. Lucrarea a fost terminată în data de 20 septembrie 1702, conform pisaniei de pe latura de răsărit a palatului. Data începerii construcției nu este cunoscută, dar se știe că Brâncoveanu a început să cumpere pământ în zonă din anul 1681.
După 1714, când Constantin Brâncoveanu a fost executat la Constantinopol împreună cu întreaga sa familie, toată averea familiei a fost confiscată de otomani iar palatul a fost transformat în han, arhitectura sa suferind mult în urma raidurilor otomane din secolul al-XVII-lea.
Răscumpărat de domnitorul Ștefan Cantacuzino, el a revenit apoi marelui ban Constantin Brâncoveanu, nepotul domnitorului, și a rămas în posesia familiei până la începutul secolului al XIX-lea.
Domeniul a fost cumpărat atunci de familia de boieri Bibescu, descendenţi ai Brâncovenilor. Sub îngrijirea lor şi lucrul meşterilor francezi şi germani, palatul îşi recapată forma şi faima şi se îmbogăţeşte cu Vila Elchingen, construită de prinţul Nicolae Bibescu (1830-1890) pentru soţia sa, principesa Helene Ney d’Elchingen.
În 1912, prinţul George Valentin Bibescu (1880-1941) dăruieşte palatul soţiei sale, Martha Bibescu, poeta şi scriitoare, care îl gaseşte în paragină şi îl transformă (cu ajutorul arhitectului şef al Veneţiei, Domenico Rupolo) în loc de intâlnire pentru cercurile ei culturale.
În 1945, ea îl donează statului cu scopul de a fi inclus pe lista monumentelor istorice şi din anii ’50 a apărut secţia feudală a Muzeului de Arta (colecţii de artă feudală se găsesc şi azi inauntru), iar Casa de Creaţie a Scriitorilor a avut un sediu în Vila Elchingen.
În prezent, complexul e format din: Palatul Mogoşoaia, Cuhnia, Turnul porţii şi poarta Târgoviştei, Centrul de conferinţe şi rezidente (fosta vila d’Elchingen), Ghetaria (fostul depozit de gheaţă al palatului). În exteriorul curţii de onoare se găsesc: parcul englezesc cu grădini în stil italian, Biserica cu hramul Sf. Gheorghe ridicată de Constantin Brâncoveanu în anul 1688, unde se află tabloul votiv care îi reprezintă pe Constantin Brâncoveanu cu cei 4 fii ai săi şi pe Doamna Maria cu cele 7 fiice, Capela Gh. Bibescu şi Serele N. Bibescu.
Interesantă este şi amplasarea acestui palat, la marginea lacului Mogoşoaia. Când e cald, parcul din cadrul complexului învie, iar aici e locul ideal pentru picnicuri, citit sub copac, jucat badminton sau tenis pe alei. Pe lânga toate acestea, zona din jurul parcului vă oferă, de curând, şi alte atracţii precum plimbarea cu barca pe lac, iar vara, în imediata apropiere, se află un parc acvatic deschis recent în care puteţi lua cursuri de caiac, de vâslit pe placa de surf sau puteţi încerca o cursă cu scuterele submersibile.
Daca aveţi planuri de nuntă sau pentru a organiza un eveniment deosebit în familie, Palatul Mogoşoaia este alegerea perfectă, iar mai multe detalii puteţi găsi pe site-ul palatului sau pe pagina de Facebook.
