Iată cele mai interesante cinci povești ale pisicilor istețe înscrise în concursul Felix premiază pisicile isteţe. Nu-i așa că micile noastre feline sunt extraordinare? Cine să fie marele câștigător?

5

Mitzy, din București, și-a surprins familia dovedind că pisicile, indiferent de vârstă și de greutate, știu cum să își obțină mâncarea preferată.

Pisica mea, Mitzy, este puțin cam grăsuța, și, pentru a o ține la dietă, i-am ascuns mâncarea ei preferată, pliculețele Felix, tocmai sus pe bibliotecă, cu gândul că nu o să ajungă acolo niciodată și nu o să o găsească. Dar, spre surpriderea noastră, după puțin timp, Mitzy și-a făcut avânt cu lăbuțele pe canapeaua de alături și s-a cocoțat tocmai sus pe bibiliotecă, găurind cu dinții pliculețele. De atunci, se urcă zilnic pe bibiliotecă, chiar dacă nu mai are nimic ascuns acolo, și verifică mereu, în speranța că va mai găsi pliculețele Felix, cu mâncare delicioasă pentru pisici istețe și curajoase.

4

Cato, tot din București, ne-a scris în versuri, cum își păcălește familia să îl hrănescă mai mult decât trebuie.

Sunt eu Cato, un pisoi gras dar delicios. Sunt foarte isteț deoarece mereu știu cum să fiu iubibil astfel încât să câștig afecțiunea stăpânilor și să primesc mâncare de la ei.

Pentru mâncare fac orice: fac tumbe, miorlăi simpatic, mă tăvălesc pe jos, îmi trezesc stăpanii într-un dulce tors dimineața la ora 5, lustruiesc mobila din casă cu blana mea…într-un mod drăgut, evident!

Este bine că am doi stăpâni, de fiecare dată reușesc să storc mâncare de la amândoi. Se trezește unul, îmi dă de mâncare, se trezește apoi al doilea, îi cer și lui. Ssssst, niciunul nu trebuie să știe ce am mâncat eu înainte.

Iubesc pliculețele Felix, cel mai mult îmi plac cele cu pui și vită în aspic. Eu cred că Felix este cel mai tare. Doar seamănă cu mine, nu?

Mmmrraaauuu-miau–meow!

3

Despre Glue, ne scrie de la malul mării, din Constanța și aflăm ce preferințe are și cum își uimește familia în fiecare zi.

Gluglutza mea este cea mai isteață pisică din lume și îmi demonstrează asta în fiecare zi. De fiecare dată cand plecăm de acasă ne miaună ca și cum ne-ar spune “Pa!”, de fiecare dată când ajungem acasă ne miaună și se alintă pe lângă picioarele noastre arătându-ne cât de mult i-am lipsit. De dimineată îmi arată cât de mult mă iubește și nu mă trezește pe mine, îl trezește pe iubitul meu ca sa îi dea mâncare. Așa face de când o avem și o ador pentru asta. Știe cât de mult țin eu la somnul meu și niciodată nu m-a trezit pe mine pentru micul dejun, tot timpul pe el !

Dar asta e nimic pe lângă ce putem să facem cu ea atunci când scoatem bunătățile Felix Party Mix ! Atunci când aude sunetul boabelor din plic vine de oriunde este, deschide uși, se cațără pe mobilă, ba chiar o putem face să meargă în 2 labe pentru a primi o bobiță delicioasă. Tot cu Felix Party Mix am ținut-o departe de brad anul ăsta. De fiecare dată când se apropia de el îi distrăgeam atenția cu plicul cu bunătăți. Ce să mai, pisica noastră face orice pentru bunătățile Felix !

 2

Pisicuța Lucy, din Orăștie, e o dovadă că pisicile negre nu aduc ghinion, dimpotrivă! În plus, ca orice pisică iubită, își protejează și ajută familia.

Lucy este o pisică neagră tare isteață, deși unele persoane mă întreabă dacă am ghinion de când am minunea asta de pisica în viața mea. Eu tind să cred că de când o am, mi-a purtat noroc și viata mea a fost mult mai frumoasă. O întâmplare care m-a marcat, plăcut ce-i drept, a fost într-o seară când îmi căutăm ochelarii prin casă (nu văd prea bine fără ei) ..Lucy stătea în pat și mă urmarea cu atenție cum îmi caut ochelarii, după care s-a urcat pe raftul de deasupra patului, și a dat cu lăbuța într-un obiect ce a căzut în pat…care părea a fi tocul împreună cu ochelarii mei. Coincidență sau nu…a fost o întâmplare în care Lucy mi-a demonstrat că este o pisică inteligență și bună la suflet!

Câştigător

Iar Tomitza din Moreni, a demonstrat că pisicile sunt istețe și descurcărețe și își dezvoltă abilități pe care noi oamenii le subestimăm de multe ori, cu care ne surprind de fiecare dată. Tocmai de aceea le iubim.

Într-o dimineață am plecat de acasă și am uitat să-i las mâncare pisicii, pe motiv că mă întorc repede. Însă, precum spune și vorba: Știi când pleci, dar nu știi când te întorci, m-am dat la vorba cu prietenele mele și ușor, ușor…s-a întunecat afară. Grabită am plecat acasă, hotărâtă să-i dau mâncare pisicii mele, însa mare îmi fu mirarea când am văzut că ea deja servise masa: eu țineam mâncarea pentru pisică într-un dulăpior special pt așa ceva…nu-mi explic nici acum cum a făcut, cum a deschis ușa, cert e că era deschisă și pisica sătulă. De atunci plec liniștită de acasă, pentru că știu că este isteața și descurcăreață.

Acest articol îți este oferit în cadrul proiectului Felix premiază pisicile isteţe!