Situația energetică după oprirea Unității 2 de la Cernavodă. Necesarul de consum, acoperit din multiple surse. Discuții cu Comisia Europeană despre capacitățile pe cărbune
Sursa foto: Shutterstock
Sistemul Electroenergetic Național este stabil și nu există, în acest moment, riscuri pentru pentru alimentarea constantă cu energie electrică, dă asigurări Ministerul Energiei joi, 13 august, după ce în cursul dimineții Unitatea 2 de la CNE Cernavodă a fost oprită controlat. Instituția avertizează, însă, că, din punct de vedere energetic, România depinde în prezent inclusiv de megawații dați de capacitățile pe cărbune, astfel că subiectul urmează să fie discutat cu Comisia Europeană.
Deși ambele reactoare de la Cernavodă sunt acum oprite din cauza debitului scăzut al Dunării, Ministerul Energiei susține că sistemul energetic național rămâne stabil. Potrivit instituției, nu există în acest moment riscuri pentru alimentarea constantă cu energie la nivel național.
Necesarul de consum poate fi acoperit printr-un mix de producție hidro și eoliană, centrale pe cărbune aflate în rezervă și importuri.
Autoritățile estimează pentru joi, 13 august, un consum maxim de aproximativ 6.900 de megawați și spun că există și capacități suplimentare de producție care pot fi activate, inclusiv pe gaze, cărbune și hidro.
Pentru orele de vârf, între orele 19:00 și 23:00, este estimat un necesar de până la 2.300 de megawați, o cantitate pe care România o poate acoperi din capacitățile disponibile, subliniază Ministerul Energiei. Potrivit acestuia, România poate importa aproximativ 4.000 MW.
După apelurile autorităților privind reducerea voluntară a consumului de energie în orele de vârf, consumul a fost redus în acest interval cu aproximativ 200-300 MW, adică 3-5%.
România va discuta cu oficiali ai Comisiei Europene despre importanța capacităților pe cărbune rămase în jaloanele PNRR, în actualul context energetic
În paralel, România a notificat Comisia Europeană cu privire la situația energetică. Pe 7 august a fost transmisă o alertă timpurie, iar pe 10 august a fost notificată situația de criză, în contextul secetei severe.
Totodată, România a prezentat pe 11 august, la reuniunea extraordinară a Electricity Coordination Group, situația privind energia și a cerut o evaluare regională actualizată și clarificări privind posibilitatea de a primi energie de urgență de la alte state, mai spune Ministerul Energiei.
La aceeași întâlnire, „România a semnalat că, în actualele condiții, retragerea până la 31 august 2026 a celor 710 MW rămași din capacitățile pe cărbune asumate în cadrul jaloanelor PNRR nu ar putea fi realizată fără riscuri suplimentare pentru siguranța Sistemului Electroenergetic Național”.
Subiectul urmează să fie notificat formal Comisiei Europene și discutat cu structurile europene competente.
