Confidenţialitate


Sărbătorirea Anului Nou la români și superstiții legate de trecerea dintre ani. De ce e bine să mănânci pește și să ții ușa casei deschisă la miezul nopții | AUDIO


Sărbătorirea Anului Nou la români și superstiții legate de trecerea dintre ani. De ce e bine să mănânci pește și să ții ușa casei deschisă la miezul nopții | AUDIO

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea și Virgil Simonescu

Trecerea într-un nou an este însoțită în țara noastră de numeroase obiceiuri, tradiții ori datini din vechime, pe care le găsim cu precădere în zonele rurale. În noaptea dintre ani, în unele sate din Moldova tinerii merg din poartă în poartă cu plugușorul și umblă cu ursul. Există și destule superstiții la noi în țară în ce privește Anul Nou; de la mâncatul peștelui, până la recomandarea de a nu arunca nimic din casă în prima zi a anului, iată ce semnificații prezintă fiecare.

Timpul întinerește anual prin trecerea dintre ani, potrivit profesorului universitar doctor Ion Ghinoiu, secretar științific al Institutului de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu al Academiei Române și coordonator al Atlasului Etnografic Român.

„Revelionul nu este altceva decât un ceremonial funerar al antichității geto-dace ocazionat de moartea și renașterea simbolică a primului zeu al omenirii, Anul, și a timpului calendaristic cu care se confundă în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie”, scria profesorul universitar doctor Ion Ghinoiu, secretar științific al Institutului de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu al Academiei Române și coordonator al Atlasului Etnografic Român.

El adăuga că „timpul obiectiv care curge spre infinit, liniar și fără întoarcere este oprit după 365 de zile și întors, precum ceasornicul, de la început”.

Întoarcerea simbolică a timpului în noaptea de Revelion a fost asimilată cu moartea divinității adorate, iar reluarea numărului zilelor cu nașterea acesteia. Împreună cu divinitatea, timpul se naște anual, întinerește, se maturizează, îmbătrânește și moare pentru a renaște după 365 de zile, adăuga profesorul Ion Ghinoiu.

Obiceiul umblatului cu ursul de Anul Nou

Dintre tradițiile de Anul Nou nu lipsesc în România cete de colindători care, după ce fac urări de sănătate, belșug și bucurie, primesc de la gazdele colindate colaci, vin sau bani.

În ajunul Anului Nou, pe înserat, tinerii mascați pornesc în cete prin satele din nordul Moldovei, purtând costume ale unor personaje cum ar fi ursul, capra, căiuții, cerbii ș.a.m.d. Ei merg din poartă în poartă până în zorii zilei.

Obiceiul umblatului cu ursul este întâlnit doar în Moldova de Anul Nou și este un personaj întruchipat de un flăcău care poartă pe cap și pe umeri blana unui urs împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roșii. Ursul este însoțit de muzicanți în timp ce mormăie și merge cu pași legănați și sacadați în bătăile tobelor, izbind puternic pământul cu tălpile.

Mersul cu plugușorul și cu sorcova

Plugușorul este un străvechi obicei agrar care s-a trasformat în timp într-o urare de recolte bogate în anul care abia începe.

Plugul adevărat tras de boi a fost înlocuit de-a lungul timpului cu un plug în miniatură sau cu buhaiul care imită mugetul boilor. Textul strigat de colindătorii care merg cu plugușorul reprezintă o narație privind muncile agricole.

Numele de „sorcovă” vine de la cuvântul bulgar „surov” care înseamnă verde-fraged și care amintește de ramura înmugurită, ruptă dintr-un arbore.

Sorcova este înclinată de mai multe ori în direcția unei persoane, gestul fiind însoțit de versurile știute de toată lumea.

Superstiții de Anul Nou. De ce se spune că e bine să mănânci pește în noaptea dintre ani

Și partea legată de superstiții este bogată în România de Anul Nou. În ultima zi din an, dar și în prima zi a Anului Nou este bine să nu facem cheltuieli și să nu aruncăm nimic din casă, nici măcar gunoiul, pentru că, odată cu el aruncăm afară din casă și norocul.

Totodată, oamenii nu trebuie să aibă nicio datorie când începe noul an. În caz contrar, vor rămâne datori tot anul, arată site-ul calendarortodox.ro.

Conform tradiției populare, la miezul nopții dintre ani ușa casei trebuie să fie deschisă pentru a-i face loc anului vechi să iasă și anului nou să intre.

Bătrânii spun că la trecerea dintre ani este bine ca fiecare persoană să poarte o haină nouă și ceva roșu, dar să aibă și ceva bani în buzunar. O altă credință populară în România spune că este bine să se mănânce pește pentru a avea o trecere lină și ușoară prin anul ce urmează, precum cea a peștelui prin apă.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Ultimele stiri
Italienii petrec Anul Nou cu prietenii, în restaurante și alte locuri publice | AUDIO

Australienii, printre primii care intră în noul an. De ce este Revelionul altfel la australieni decât la europeni…

Sărbătorirea Anului Nou în Cehia. Ce preparate nu lipsesc de pe masa festivă a cehilor și ce fruct…

Cum petrec portughezii de Anul Nou. Ce înseamnă dacă săruți o persoană dragă la miezul nopții și de…

În Austria, Revelionul sau trecerea în noul an poartă denumirea de Silvester | AUDIO

Mersul cu sorcova de Anul Nou. Ce înseamnă și ce le aduce celor colindați, conform credinței populare

Care au fost cele mai populare căutări ale românilor pe Google în 2025 | AUDIO

Tradiții și obiceiuri în Finlanda, de Anul Nou. Ce rol are topirea unei potcoave și ce tipuri de…

Revelionul în Marea Britanie: Obiceiuri și superstiții inedite pentru un an norocos | AUDIO

Reorganizarea ANCOM, suspendată de Curtea de Apel București. Instanța urmează să se pronunțe și pe fond | AUDIO