România, cel mai mare deficit bugetar din UE în trimestrul al doilea din 2026. De ce poate fi totuși atinsă ținta anuală de deficit | GALERIE FOTO
Sursa foto: Shutterstock
România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană în trimestrul al doilea din 2026, de 9,2% din Produsul Intern Brut (PIB), potrivit datelor publicate de Eurostat. În primele trei luni ale anului, deficitul era de 5,5% din PIB. Creșterea a fost de 3,7 puncte procentuale. Deficitul este mai mare și față de aceeași perioadă a anului trecut, când era de 7,7% din PIB. Indicatorul este ajustat sezonier, nu reprezintă deficitul cumulat în primele șase luni și nici nu poate fi comparat direct cu ținta de deficit pentru întregul an, de 6,2%.
După România, cele mai mari deficite bugetare au fost înregistrate în Ungaria (7,2%) și Polonia (5,9%). Au urmat Belgia și Bulgaria, cu câte 5,3%, și Franța, cu 5,1%.
Media Uniunii Europene a fost de 3,5% din PIB, iar cea a zonei euro, de 3,3%. Astfel, deficitul României a fost cu 5,7 puncte procentuale peste media europeană și cu două puncte procentuale mai mare decât cel al Ungariei, țara aflată pe locul al doilea.
De ce deficitul de 9,2% nu înseamnă că România a depășit ținta anuală
Datele publicate de Eurostat se referă la trimestrul al doilea din acest an, nu la primele șase luni și nici la întregul an 2026. Altfel spus, procentul arată cât de mare a fost deficitul bugetar în raport cu economia României în al doilea trimestru. Datele sunt ajustate sezonier, astfel încât să poată fi comparate mai ușor cu cele din trimestrele precedente.
Prin urmare, creșterea de la 5,5% la 9,2% arată că deficitul bugetar s-a mărit față de începutul anului. Cifra de 9,2% se referă însă doar la trimestrul al doilea, nu la deficitul cumulat în primele șase luni.
Guvernul urmărește un deficit de 6,2% din PIB pentru întregul an 2026. Procentul de 9,2% înregistrat în trimestrul al doilea nu înseamnă însă că România nu își mai poate atinge ținta de deficit, deoarece cele două cifre se referă la perioade diferite.
Există și o diferență între modul în care Eurostat și Ministerul Finanțelor calculează deficitul. Eurostat ia în considerare momentul în care veniturile și cheltuielile sunt înregistrate din punct de vedere economic, în timp ce indicatorul cash publicat de Ministerul Finanțelor se bazează în principal pe banii încasați și plătiți efectiv de stat.
Economia României a stagnat în trimestrul al doilea
România se află într-un context economic dificil, marcat de o criză politică de aproape șapte luni. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), publicate la 9 octombrie, economia României a stagnat în trimestrul al doilea din 2026 față de trimestrul precedent.
În primul semestru, PIB-ul a scăzut cu 0,6% față de aceeași perioadă din 2025.
În mai 2026, salariul mediu real era cu aproximativ 6,9% mai mic decât în aceeași lună a anului trecut. În august, scăderea anuală se redusese la aproximativ 0,5%, dar salariul real înregistra atunci a paisprezecea lună consecutivă de scădere.
