Reacția ÎCCJ după anunțul lui Bolojan privind sesizarea CCR în conflictul privind plata restanțelor salariale ale magistraților: „afectează independența justiției”
Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) reacționează după anunțul premierului interimar privind intenția Guvernului de a sesiza Curtea Constituțională pentru un presupus conflict juridic de natură constituțională între Executiv și ÎCCJ, pe fondul unui dosar privind plata unor drepturi salariale restante ale magistraților, estimate la aproximativ 4,8 miliarde de lei, respectiv penalități de 1% pe zi, adică circa 48 de milioane de lei zilnic. Înalta Curte transmite că nu va intra într-o dezbatere publică pe chestiuni de drept aflate pe rolul instanței, acestea urmând să fie analizate exclusiv în cadrul procedurilor legale.
Instanța supremă consideră „fără precedent” ca, înainte de soluționarea definitivă a cauzei, una dintre părțile din proces să califice public conduita instanței drept neconstituțională și să formuleze acuzații privind depășirea competențelor acesteia.
ÎCCJ face referire și la statutul Guvernului în acest moment, arătând că este vorba despre un executiv demis, aflat în exercitarea limitată a atribuțiilor, exclusiv pentru administrarea treburilor publice până la instalarea unui nou Guvern, potrivit Constituției.
„Competențele acestuia nu pot fi extrapolate la inițierea unor demersuri constituționale sau procedurale care exced administrării curente, nici măcar sub argumentul unei pretinse conexități cu aceasta, potrivit art. 110 alin. (4) din Constituție”, se arată în comunicatul Înaltei Curți.
Potrivit ÎCCJ, „o asemenea conduită afectează independența justiției” și încrederea publică în faptul că litigiile sunt soluționate exclusiv în fața instanțelor, pe baza legii și a argumentelor juridice, nu prin declarații publice sau presiuni din partea uneia dintre părți.
Instanța subliniază în final că, într-un stat de drept, argumentele juridice trebuie susținute în fața judecătorilor, iar independența justiției presupune ca procesele să fie soluționate în sala de judecată, prin hotărâri motivate.
Premierul interimar Ilie Bolojan: „Puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili modul în care se distribuie banii publici”
Premierul Interimar a anunțat astăzi, joi, 2 iulie, faptul că Executivul va sesiza Curtea Constituțională pentru un conflict de natură constituțională între Executiv și Înalta Curte de Casație și Justiție.
Totul vine după ce Curtea de Apel a obligat Guvernul să plătească salariile restante ale magistraților – 4,8 miliarde de lei – sau penalități zilnice de 1% la aceste restanțe, adică 48 de milioane de lei pe zi. Decizia nu este definitivă, iar recursul se judecă pe 9 iulie, la Înalta Curte.
„Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice. În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili modul în care se distribuie banii publici. Obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector, respectiv pentru plata restanțelor salariale din sistemul de justiție, instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, fapt care reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”, a precizat premierul interimar Ilie Bolojan.
Premierul interimar Ilie Bolojan: „Dacă mai continuă în felul acesta, creează serioase probleme bugetare”
Ilie Bolojan reamintește că, printr-o ordonanță din 2023, ordonatorii de credite nu mai puteau opera creșteri salariale. Acest lucru nu s-a respectat în sistemul de justiție, acuză premierul interimar. O decizie definitivă prin care Guvernul ar trebui să plătească restanțele salariale nu ar putea fi pusă în aplicare fără creșterea deficitului bugetar sau majorarea taxelor și impozitelor, mai spune premierul interimar.
„Alocarea acestor sume s-ar putea face fie prin majorarea deficitului, destul de serios, fie prin reducerea drastică a altor categorii de cheltuieli, fie prin majorarea impozitelor și taxelor, pe care nimeni nu cred că vrea să o facă. Am declanșat acest conflict de natură constituțională, considerând că nu este normal să existe o structură juridică care își stabilește în mod independent salariile și care își aprobă și sentințele, fiind, oricum am spune, direct interesată într-o astfel de situație, care, dacă mai continuă în felul acesta, creează serioase probleme bugetare”, a subliniat Ilie Bolojan.
