Poveste cu lasere și eroi pozitivi – Măgurele, nucleul cercetării românești
Reportaj de Anca Grădinaru
La trei ani de la punerea pietrei de temelie, cel mai important centru de cercetare din România, ELI-NP (Infrastructura Luminii Extreme-Fizică Nucleară/Extreme Light Infrastructure Nuclear Physics) a încheiat prima etapă de dezvoltare: construcția infrastructurii de bază.
Potrivit cercetătorilor, institutul de la Măgurele se vrea a fi cea mai avansată infrastructura de cercetare din lume, în domeniul fizicii fotonucleare.
Aici se instalează acum, doi laseri imenși ca putere, cu pulsuri ultrascurte de 10 petawați, dar și cel mai strălucitor fascicul reglabil de raze gama din lume.
În total, până acum, au fost ridicați 33 de mii de metri pătrați de construcții. Urmează instalarea tuturor echipamentelor necesare și dacă totul decurge conform planului, din 2019, primele experimente.
Cercetătorii și-au propus ca la Măgurele să creeze noi materiale folosite în economia obișnuită dar și în cea spațială, să inoveze în domeniul tratării cancerului, să găsească metode de a identifica deșeurile radioactive sigilate și, de ce nu, să inventeze noi tipuri de energie.
Orice reușită poate schimba vieți, tehnologii și chiar istoria.
Cea mai importantă clădire din complexul ELI-NP de la Măgurele este cea în care se află imensele buncăre de beton din care nu trebuie să iasă radiațiiile, halele în care acum, se instalează laserele gigant (ca putere, nu și ca dimensiune fizică), dar și spațiile pentru laboratoare vidate sau nu.
Lângă complexul de cercetare se află o clădire de birouri, o casă de oaspeți și o cantină.
Toate aceste construcții formează împreună cu spații similare din Ungaria și Cehia, un consorțiu paneuropean de cercetare, finanțat de Comisia Europeană cu aproape 900 de milioane de euro: ELI European Research Infrastructure Consortium (ELI-ERIC).
Centrul de cercetare de la Măgurele a stârnit atâta interes în comunitatea științifică încât, pe adresa ELI-NP au sosit până acum, 1.500 de CV-uri din toată lumea.
130 de cercetători români și străini lucrează deja de ceva vreme, iar în perioada următoare, numărul lor se va dubla. Două treimi sunt români.
Printre aceștia se află și specialiști în nanotehnologie și știința materialelor reîntorși acasă după ani întregi de studiat, predat și inovat în Statele Unite, Franța sau Marea Britanie.
Directorul proiectului, profesorul Nicolae Zamfir, spune că de când recurutează personal pentru ELI, a asistat la momente extrem de emoționante: reunirea unor familii separate de ocean, învățarea limbii române de către soți japonezi sau bulgari, plecarea unor specialiști străini de top care nu și-au putut echivala studiile în România sau ale căror familii n-au putut îndura mizeria și infrastructura jalnică dintre București și Măgurele.
