Porumbeii: își merită titlul de „șobolani cu aripi”?

De ce au ajuns porumbeii atât de nepopulari?

În orașe, porumbeii sunt, în mod clar, cele mai des întâlnite păsări. Aceștia pot fi văzuți în piețe, parcuri, pe clădiri și pe orice trotuar, iar de multe ori sunt văzuți drept murdari, deranjanți și inutili. De aici a apărut și expresia „șobolani cu aripi”: porumbeii sunt atât de des întâlniți, încât toată lumea s-a obișnuit cu omniprezența lor, și a ajuns să nu mai ia în calcul ce creaturi profunde pot fi aceștia. 

Sunt chiar atât de murdari?

Porumbeii pot transporta microorganisme și paraziți, însă acest lucru este firesc pentru toate animalele. Asta nu înseamnă, totuși, că atunci când vedem un porumbel pe trotuar acesta trebuie evitat sau fugărit. De fapt, riscul pentru oameni în privința impactului bacteriilor este asociat mai mult cu contactul cu cantități mari de excremente uscate sau cu spații foarte contaminate, nu cu prezența animalelor în sine. 

Porumbeii sunt mai inteligenți decât credem

Porumbeii sunt adesea văzuți ca fiind niște păsări „proaste”, însă această imagine este foarte îndepărtată de adevăr. Aceste păsări au demonstrat capacități de memorie și învățare foarte impresionante în experimente, fiind capabili să distingă între categorii vizuale sau chiar între obiecte sau imagini. 

Pe lângă mediul unui laborator de experimente, este foarte important să luăm în calcul mediul neprietenos în care porumbeii supraviețuiesc de ani mulți: cel urban. Cu toate că mâncarea poate fi greu de găsit, iar traficul și clădirile dese fac navigarea mai dificilă, aceștia au abilitatea remarcabilă de a se întoarce la cuibul lor după o misiune periculoasă după hrană.

Porumbeii au fost cândva considerați eroi, nu dăunători

Reputația actuală a acestor păsări devine cu atât mai tristă atunci când ne gândim la cât de mult ajutor ne-au oferit în trecut. În timp ce în prezent aceștia nu aparțin nici animalelor sălbatice (fiind adaptați oamenilor și mediului urban) însă nici tocmai a animalelor domestice (nefiind doriți ca animale de companie), înainte au avut o relație foarte apropiată cu oamenii timp de mii de ani. Aceștia erau sălbatici înainte, însă au fost domesticiți și folosiți ca păsări mesagere. 

În timpul Primului și celui de-al Doilea Război Mondial, porumbeii voiajori au fost folosiți pentru transmiterea mesajelor atunci când alte modalități de comunicare nu erau disponibile. Pericolul navigării era enorm pentru aceste păsări, deoarece trebuiau să zboare prin zone în care se trăgea cu arme de foc și artilerie, iar multe puteau fi ucise sau rănite înainte de a ajunge la destinatarul mesajului.

Unul dintre cele mai cunoscute cazuri este Cher Ami, un porumbel mesager folosit de armata americană în 1918. În timpul ofensivei Meuse-Argonne, aproximativ 550 de soldați americani erau izolați și înconjurați de germani. Când celelalte modalități de comunicare eșuaseră, un mesaj de urgență a fost atașat de piciorul lui Cher Ami, care a zburat în jur de 40 de km până la destinație în ciuda faptului că a fost împușcat într-un picior și în piept. Porumbelului i-a fost oferită, apoi, medalia Croix de Guerre, o decorație militară pentru curaj.

Având în vedere abilitățile porumbeilor și istoria relației lor cu oamenii, ne putem da seama că porecla de „șobolani cu aripi” nu este una neapărat corectă. Acestea sunt niște păsări adaptabile, care rămân docile și apropiațe față de oameni în ciuda faptului că sunt deseori batjocorite sau maltratate. În fond, este important să conștientizăm ce vietăți admirabile sunt porumbeii cu adevărat.

Autor: Ștefania Marta Irimia