Ochiul Beiului: lacul turcoaz ascuns în Munții Aninei

Un izvor care creează o poveste

În inima Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița se află Ochiul Beiului, unui dintre cele mai spectaculoase lacuri din România. Deși dimensiunile sale sunt reduse, culoarea intensă, de un albastru-turcoaz, îl face să pară desprins dintr-un peisaj exotic.

Lacul este de origine carstică și este alimentat permanent de un izvor subteran, care asigură limpezeala apei și temperatura sa constantă de aproximativ 8-9°C. Acest fenomen explică și faptul că lacul rareori îngheață, chiar și pe timpul iernii.

Un nume de legendă

Dincolo de explicațiile geologice, Ochiul Beiului este învăluit într-o legendă transmisă din generație în generație, conform căreia un bei otoman s-ar fi îndrăgostit de o tânără localnică. Însă, povestea devine una tragică atunci când tânăra își pierde viața, iar beiul, copleșit de durere, plânge neîncetat, lacrimile acestuia dând naștere lacului.

Un ecosistem protejat

Ochiul Beiului face parte dint-o arie protejată recunoscută pentru biodiversitatea sa. Pădurile de fag și de conifere, izvoarele carstice și numeroasele cursuri de apă creează condițiile ideale pentru o varietate de plante și animale, inclusiv specii protejate precum vidra, salamandra și anumite specii de lilieci. Întregul peisaj este modelat de relieful carstic, bogat în peșteri, chei și cascade care fac această regiune să pară, cu adevărat, scoasă dintr-o poveste.

Un loc în care natura creează un spectacol

Anual, Ochiul Beiului atrage mii de vizitatori, iar frumusețea sa depinde de protejarea mediului înconjurător. Specialiștii și administrația parcului recomandă turiștilor să rămână pe traseele marcate, alocate plimbărilor, și să evite orice activitate care ar putea deranja rostul vietăților și florei zonei. Un astfel de peisaj nemaipomenit merită protejat și respectat, pentru a menține atât atmosfera de poveste a locului, cât și biodiversitatea sa.

Autor: Ștefania Marta Irimia