Nouă lovitură de stat în Mali: Preşedintele şi premierul de tranziţie, reținuți de armată

Armata statului african Mali, nemulţumită de noul guvern anunţat de autorităţile de tranziţie, l-au arestat pe preşedinte şi pe prim-ministru, luni, într-o lovitură de stat ce afectează o ţară aflată deja într-o criză profundă de ani de zile, relatează Agerpres, citând AFP.

O mare parte a comunităţii internaţionale “a condamnat cu fermitate tentativa de lovitură de stat” şi a cerut eliberarea imediată şi necondiţionată a preşedintelui Bah Ndaw şi a prim-ministrului Moctar Ouane, care au fost constrânşi de soldaţi să se se deplaseze, alături de câţiva colaboratori, în tabăra militară Kati, la câţiva kilometri de capitala Bamako.

La Kati a fost condus cu forţa şi preşedintele ales Ibrahim Boubacar Keita pe 18 august 2020, pentru a-şi anunţa demisia. Se pare că şi acum este vorba de aceiaşi colonei, ale căror intenţii nu sunt cunoscute.

Prim-ministrul indicase mai devreme că a fost ridicat de militari.”Confirm: oameni ai lui Goita au venit să mă ia şi să mă ducă la preşedintele care locuieşte nu departe de reşedinţa mea”, a declarat Moctar Ouane într-o scurtă convorbire telefonică cu AFP, referindu-se la influentul colonel malian Assimi Goita, actual vicepreşedinte al tranziţiei. Conversaţia s-a întrerupt.

Cei doi şefi ai executivului de tranziţie au fost apoi însoţiţi la Kati, unde un înalt oficial militar le-a confirmat prezenţa.

În august 2020 Mali a cunoscut a patra lovitură de stat de la obţinerea independenţei.

Misiunea ONU în Mali, Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS), Uniunea Africană, Franţa, SUA, Regatul Unit, Germania şi Uniunea Europeană au afirmat într-o declaraţie comună “sprijinul lor ferm pentru autorităţile de tranziţie”. Au respins în prealabil orice fapt împlinit, inclusiv o posibilă demisie forţată a liderilor arestaţi.

Mediatorul ECOWAS, Goodluck Jonathan, urmează să sosească marţi la Bamako, susţin surse diplomatice.

Aceste evenimente au avut loc la doar câteva ore după anunţarea unui nou guvern, în continuare dominat de armată, dar din care au fost îndepărtaţi ofiţeri apropiaţi de junta care preluase puterea după lovitura de stat din august 2020, condusă de colonelul Assimi Goita.

Coloneii au instalat autorităţi de tranziţie după câteva săptămâni, inclusiv un preşedinte, Bah Ndaw, un militar la pensie, şi un guvern condus de Moctar Ouane, un civil. Ei s-au angajat, cu reticenţă şi sub presiunea comunităţii internaţionale, să redea puterea unor civili aleşi după o perioadă de 18 luni şi nu de trei ani, aşa cum considerau necesar.

Confruntat cu o contestare politică şi socială în creştere, premierul a prezentat demisia guvernului său în urmă cu zece zile şi a fost numit din nou imediat de preşedintele de tranziţie Ndaw, cu misiunea de a forma o echipă cu deschidere.

Mali, o ţară cu 19 milioane de locuitori, şi vecinii săi Niger şi Burkina Faso sunt trei ţări africane prinse într-un vârtej de violenţe jihadiste, intercomunitare şi de altă natură, soldat cu mii de morţi şi sute de mii de persoane strămutate.