Pentru a doua noapte la rând, regimul militar din Myanmar a blocat accesul populației la internet.
Cu toate acestea, contestatarii recentei lovituri de stat din fosta Birmanie au ieșit din case pentru a protesta, cere eliberarea liderilor civili, relatează BBC.
Armata a amenințat manifestanții cu pedepse aspre, inclusiv condamnări la închisoare.
Rețelele de socializare sunt principala cale de viralizare a apelurilor la nesupunere civică.
Prezența polițiștilor și a militarilor pe străzi, cu precădere în orașul Yangon, a rămas sporită.
La Mandalay, al doilea mare oraş al statului asiatic, forţele de securitate au folosit gloanţe de cauciuc pentru a dispersa mulţimea.
Studenţii au protestat în capitala Nay Pyi Taw.
Guvernul militar a decis, sâmbătă, să reinstituie prevederi ale unei vechi legi, prin care pot fi făcute percheziţii şi reţineri fără un mandat judecătoresc.
Fosta Birmanie s-a aflat sub dictatură militară între anii 1962 şi 2011.
O tranziție graduală spre democrație a început în 2010.
Primele alegeri libere s-au desfășurat în 2015.
Șefă a opoziţiei la acel moment, laureata Nobel pentru Pace Aung San Suu Kyi a deținut conducerea țării în ultimii ani.
În 2017, represiunea armată împotriva musulmanilor rohingya a făcut ca jumătate de milion de persoane să se refugieze în Bangladesh, criză ce a atras condamnare internațională.
Actualul regim militar a justificat înlăturarea guvernului condus de Aung San Suu Kyi, la 1 februarie, prin faptul că alegerile din 2020 ar fi fost fraudate masiv, acuzații care nu au putut fi dovedite.
SUA au amenințat cu instituirea de sancțiuni economice.
