Judecata de joi: Dragnea are dreptate: e lovitură de stat – AUDIO

Cristian Tudor Popescu: “Săracu Livache! Știa el ce știa când a zis că sunt elemente care arată că e lovitură de stat.

Este.

Doar că nu e dată de mardeiașii cu peturi și cataroaie, nici de Iohannis, nici de servicii, nici „din extern”.

Sau, cu atât mai puțin, de manifestanții pașnici atacați cu sălbăticie de jandarmi în Piața Victoriei.

Ca orice partid comunistoid, PSD a vrut dintotdeauna puterea ca să devină Partid-Stat. Statul să fie Partidul. E ceea ce au năzuit Iliescu, Năstase, Geoană, Ponta și a reușit, până la un punct, Dragnea.

Prin urmare, ce se întâmplă acum în PSD este o lovitură de stat.

După `89, urmaşii PCR au cucerit puterea şi prin alegeri, spre deosebire de strămoşii lor, începând cu Lenin, care au înşfăcat-o exclusiv prin lovituri de stat. Dar cei care au deținut controlul total la un moment dat în Partistat l-au pierdut, mereu, prin lovituri de stat: Iliescu, 2005, complotul grupării de la Cluj; Năstase, 2006, „Noaptea cuțitelor lungi” de la Hotelul Sindicatelor; Geoană, 2009, conspirația lui Ponta, Maior, Ilie Sârbu; Ponta, 2015, lovitura lui Dragnea.

Acu îi veni rândul și lui Daddy – Livache, Daddy, Flaușatu, poreclele astea or să fie uitate ca bălțile de după ploaia de ieri…  (Exact în această  clipă mă sună România TV, după 3 ani de când le-am interzis s-o mai facă, și vor să intru în direct – e și ăsta un semn).

Simptomul letal pentru Dragnea stă în ce a zis secretarul general PSD, Marian Neacșu: scrisoarea antiDragnea e distribuită, spre a fi citită cu luare-aminte, tuturor organizațiilor de partid din teritoriu. Orice dictator, când i se umflă o disidență în Partistat, încearcă s-o izoleze, s-o eticheteze drept „Conspirația celor 3, 7, 10, 25…”, fără legătură cu marea masă a membrilor de partid. Or, când Scrisoarea de față este trimisă de la Centru, ca un document de Partid, ca o „circulară”, către poporul pesedist, e jale…

De ce îl vor jos pe Dragnea?

Pentru că a comis niște ticăloșii greu de imaginat – dintre care doar unele sunt cunoscute, restul, poate mai groaznice, vor ieși la suprafață când va ieși din funcții – , pentru că e un scelerat, disprețuitor de oameni, gata să facă rău românilor și României, dacă crede că e în binele lui?

Nici vorbă. Șefii PSD au fost întotdeauna prinși într-o foarfecă din doi vectori. Unul, puterea personală, discreționară. Al doilea, cât de folositor este pentru Partid. Câtă vreme funcționează ca locomotivă și vitrină, întreg Partidul putând să-și desfășoare sub paravanul spatelui său lat toată colcăiala de corupție, trafic de influență, clientelism, jaf din banul public ce îi este caracteristică, i se permit trufia, egocentrismul, accesele grando-maniacale. Când însă poza lui se mânjește prea tare, când cetățenii încep să se uite mai atent peste scăfârlia ajunsă la 7-10% a lui Dragnea la ce au votat în 2016, baronii trăiesc revelația că e cam dictator și chiar paranoic…

Dragnea nu-și va da demisia, pentru că, așa cum a spus, „Nu vreau să ies ca prostu din funcție și din viață”, singura cugetare a acestui ins pe care istoria merită s-o consemneze.

Și nu știu câți vor, cu adevărat, înlăturarea lui Dragnea, hotărâți să meargă până la capăt. Dar sigur e că nimeni nu vrea și alt PSD, fără vechile și sinistrele-i năravuri.

Șoferul poate fi schimbat, dar limuzina-dric PSD-ALDE este ținută, chiar și având la volan o dăncilă cu mâinile în poală,  să meargă neabătut pe același drum, spre noi culmi de abjecție și prostie.”