Știri > Justiție > Instanța Supremă cere sesizarea Curții de Justiție a UE privind legea pensiilor magistraților. CCR ar putea amâna următoarea ședință după ce un judecător a intrat în concediu paternal | AUDIO
Instanța Supremă cere sesizarea Curții de Justiție a UE privind legea pensiilor magistraților. CCR ar putea amâna următoarea ședință după ce un judecător a intrat în concediu paternal | AUDIO
Instanța Supremă cere sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la legea pensiilor magistraților. Cererea vine în contextul în care Curtea Constituțională a României are programată mâine o nouă ședință pentru a dezbate modificările privind pensiile speciale. Ședința de miercuri este pusă sub semnul întrebării, deoarece judecătorul constituțional Gheorghe Stan va lipsi, fiind în concediu paternal începând de luni.
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.
Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a solicitat Curții Constituționale să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a analiza compatibilitatea deciziei privind pensiile speciale cu drepturile prevăzute în Uniunea Europeană.
Instanța Supremă consideră că măsurile din proiectul Guvernului ar putea să nu respecte „principiile proporționalității și ale securității juridice” și „pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu”.
La începutul lui decembrie anul trecut, judecătorii de la Instanța Supremă au decis, în unanimitate, să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu proiectul privind pensiile magistraților. Până acum, decizia a fost amânată de patru ori.
A cincea ședință a CCR, privind proiectul pensiilor, este programată miercuri, însă nu se știe sigur dacă va avea loc. Judecătorul constituțional Gheorghe Stan va lipsi, deoarece a intrat în concediu paternal de luni. Absența acestuia poate bloca activitatea membrilor CCR.
Proiectul de modificare a pensiilor magistraților, adoptat de Guvern, prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.