Ilie Bolojan, la „România în Direct”: „Nu am dus o politică prociclică, a fost o politică de corecție pe care nu o puteam evita”. Despre amânările CCR privind reforma pensiilor magistraților: „Sunt nesănătoase din toate punctele de vedere pentru încrederea publică” | VIDEO

Prim-ministrul Ilie Bolojan se află vineri, 13 februarie, în studioul Europa FM, la emisiunea „România în Direct”, cu Cătălin Striblea. În cursul dimineții, INS a anunțat că economia României a crescut cu 0,6% în 2025, însă a încheiat anul în recesiune tehnică, după ce Produsul intern brut (PIB) a fost mai mic cu 1,9% în trimestrul IV, perioada octombrie-decembrie, comparativ cu trimestrul III – perioada iulie-septembrie 2025, acesta fiind al doilea trimestru consecutiv de scădere. Practic, România a produs mai puțin în 2025, timp de șase luni legate. În trimestrul III, economia României a consemnat un declin de 0,2%, faţă de trimestrul precedent.

Principalele declarații ale premierului Ilie Bolojan: În perioada următoare vom asista la o reechilibrare a economiei

• „Sunt două aspecte. În condițiile în care ani de zile România a avut deficite mari, înseamnă că ani de zile am pompat în economie bani, sub formă de investiții, de creșteri salariale. Ceea ce înseamnă că am stimulat economia. Deficitele mari ar trebui să genereze și creșteri economice mai mare, dar s-a văzut că nu s-a întâmplat asta.
• Am văzut că în acești ani structura noastră s-a bazat pe consum, pe creștere și parțial pe investiții. Cu cât investițiile sunt mai productive, cu atât generează creșteri economice. De multe ori calitatea unor investiții în sensul de creșteri economice a lăsat de dorit.
• Ce s-a întâmplat din vara anului trecut? Am fost cu spatele la zid în vară și a trebuit să luăm aceste măsuri să începem să corectăm deficitul.
• În toate țările din lume unde guverne au fost în situația de a corecta deficitele, nu există nici o formă de corecție care să nu cuprindă o combinație de măsuri care să însemne scăderea unor cheltuieli de funcționare, creșterea unor venituri – în România a însemnat creșteri de taxe și creterea gradului de încasare – , reducerea unor investiții sau eșalonarea. Aceste măsuri au niște efecte de contracție economică inevitabilă, oriunde se iau.
• Aceste măsuri, ca orice tratament care însănătoșește o boală, uneori au efecte colaterale. Ceea ce se va întâmpla în perioada următoare, așa cum se vede din tendințele pe care le avem, este o reechilibrare a economiei – ne-a scăzut ușor componenta de importuri, ar trebui să ne crească componenta de exporturi, să ne reașezăm economic. Anul acesta, în condițiile în care o țintă importantă este să menținem un volum de investiții impotant, din care jumătate va fi din fonduri europene, va fi anul de reașezare a economiei. Este o situație temporară”.

Așteptări în privința economiei pentru perioada următoare: „În condițiile în care am crește producția de energie și mai ales stocarea, cu siguranță am putea scădea prețul energiei în anii următiori. Dar pentru asta ne trebuie 1000-2000 de megawați”

• „Așteptările sunt că în perioada următoare, după ce se închide bugetul de stat, după ce închidem toate măsurile – legate de administrație, reducerea în administrație și reașezarea ei, legate de relansare, de corecțiile pe care trebuie să le facem în domeniil energetice și strategice, în a doua jumătate a anului efectele colaterale vor fi deja absorbite de economie și vom relua zona de creștere economică, urmând să scadă inflația.
• Aceste măsuri de contracție nu puteau fi evitate și niciodată nu le-am negat.
• Prin măsurile care au fost deja luate și prin cele pe care le vom lua, pe energie și economie vom crea condiții pentru creștere economică și pentru o predictibilitate economică.
• Am făcut foarte multe lucruri nelalocul lor în acești ani. Noi producem în total 9.000 de megawați. Dar în acești ani, ca să poți să te conectezi în ssutemul energetic, ca producător, ca stocare, am eliberat documentații pentru 77.000 de megawați. Practic, am ocupat toată capacitatea de conectare a unor investiții în domeniul enrgetic.
• Dacă mâine ai de făcut o stație de stocare în România, nu te poți conecta pentru că tot terenul este ocupat, și aceste investiții parte sunt făcute de oameni serioși, dar cea mai mare parte sunt investiții de tip speculativ, de tip băieții deștepți care, dacă vrei să te conectezi cu o investiție azi, trebuie să te duci să le cumperi loc hârtiile. Astea trebuie să le spargem. Când am eliberat acest teren, oameni care au de investit în energie vor reuși să pună investițiile în practică, crescând cu 2.000-3.000 de megawați. Ne vom putea crește producția de energie și scădea prețul. Băieții deștepți ne-au blocat sistemul energetic, dându-le hârtii ca să ocupe terenul.
• În condițiile în care am crește producția de energie și mai ales stocarea, cu siguranță am putea scădea prețul energiei în anii următori. Dar pentru asta ne trebuie 1000-2000 de megawați. Cred că cu 10-20% pot fi scăzute prețurile.
• Companiile noastre de stat trebuie să procedeze economic, iar cei de la ANRE trebuie să vină cu modificări de regulamente care să nu mai permită astfel de lucruri”.

Premierul Ilie Bolojan: „Vă rog să vă aduceți aminte că nu a fost o înghesuială la postul de premier. Cred că am făcut în această perioadă ce a trebuit pentru țara noastră, pentru a reașeza lucrurile în economie”

• „Această coaliție când s-a format, a convenit un pachet de măsuri discutate înainte timp de trei săptămâni, care erau inevitabile. Îmi asum aceste măsuri. Eu nu voi fugi de partea de responsabilitate. Dar știind aceste lucruri, vă rog să vă aduceți aminte că nu a fost o înghesuială la postul de premier. Știam că lucrurile care trebuie puse în practică nu sunt aducătoare nici de aprecieri, nici de aplauze, dar cred că am făcut în această perioadă ce a trebuit pentru țara noastră, pentru a reașeza lucrurile în economie.
• Dacă vrem să putem să avem o economie stabilă, trebuie să găsim niște echilibre”.

Ilie Bolojan: „Am fost în situația în care, constatând că foarte multe categorii sociale erau exceptate de la toate contribuțiile, am luat decizia să anulăm anumite exceptări”

• „V-ați referit la persoanele cu handicap. Am toată compasiunea și cunosc oameni care sunt în situații dificile, care au nevoie de sprijinul comunității și al statului. Acest sprijin a fost acordat în limitele în care putea România să-l acorde. Asta face și în perioada următoare.
• De exemplu, pe partea de CASS, toate persoanele cu dizabilități nu plătesc, deși au nevoie de servicii medicale importante. Beneficiază de diferite drepturi. Pe acest fond, într-adevăr oamenii care au nevoie de sprijin, am dezvoltat o legislație în anii trecuți, am tolerat niște stări de lucruri în care numărul acestor cetățeni a crescut foarte mult și suntem în situația în care toate aceste drepturi aplicate la un număr mare de cetățeni a avut un impact enorm în veniturile autorităților locale, care cer bani de la Guvern, pe care nu-i avem. Am fost în situația în care, constatând că foarte multe categorii sociale erau exceptate de la toate contribuțiile, am luat decizia să anulăm anumite exceptări. Și am anulat exceptarea de la impozitul de pe proprietate. 
• Fiind o măsură care a fost întârziată de contestații la CCR și a fost aplicată pe final de an, e adevărat că nu a fost timp de analiză ca să vezi care e impactul. Gândiți-vă că trei ani de zile, deși aveam acest angajament să reașezăm impozitele pe proprietate, guvernele noastre nu au luat aceste măsuri”. 

Ilie Bolojan: „Consider că salariile primarilor nu sunt mari. Salariul unui om trebuie să fie unul rezonabil, dar pe care el trebuie să îl dovedească prin ceea ce face în serviciul comunității”

„Suntem într-o coaliție de patru partide și pentru a putea pune în practică aceste măsuri e nevoie de o masă critică. Prima dată s-au amânat pentru că trebuie să calculăm corect cât să reducem din administrație. Astăzi suntem în situația în care săptămâna viitoare va trebui să adoptăm acest pachet”, a spus premierul cu privire la reforma administrației publice.

• „Premierul României nu are spor de fonduri europene, dar primarul unei localități poate beneficia de sporuri în proporție de 40% din salariu.
• Consider că salariile primarilor nu sunt mari. Salariul unui om trebuie să fie unul rezonabil, dar pe care el trebuie să îl dovedească prin ceea ce face în serviciul comunității. Problema este că cheltuielile totale de salarii în administrație sunt mai mari decât ne putem permite. 
• Avem primari buni, care au un număr mic de angajați, care și-au atras investițiile, au dezvoltat comuna și avem primari cu foarte mulți angajați unde lucrurile nu merg, unde și-au făcut datorii, nu și-au plătit curentul, dar salariile și le-au plătit”.

„Dacă vom dori vreodată să avem fabrici noi în zona de est a României, așa cum avem în zona marilor orașe din vestul României, fără o rețea de autostrăzi, fără o conectivitate mai bună, nu vom putea atrage aceste investiții. Trebuie să luptăm să atragem investiții noi în România”, a mai spus Ilie Bolojan.

„Nu am dus o politică prociclică, a fost o politică de corecție pe care nu o puteam evita”, a adăugat acesta.

Ilie Bolojan, despre acuzațiile lui Sorin Grindeanu privind existența unui vinovat pentru recesiunea tehnică: „Atunci când se întâmplă ceva bun ne înghesuim să fim cu toții în poză, iar când trebuie făcut ceva care ar putea suna prost, fugim de responsabilitate”

• „Eu înțeleg că atunci se întâmplă ceva bun ne înghesuim să fim cu toții în poză, iar când trebuie făcut ceva care ar putea suna prost, fugim de responsabilitate”, a declarat premierul după ultimele declarații ale liderului PSD, Sorin Grindeanu, care a acuzat, legat de recesiunea tehnică, că „în mod cert, există un vinovat principal pentru direcția greșită în care am fost împinși”.

Premierul, despre amânările CCR privind reforma pensiilor magistraților: „Sunt nesănătoase din toate punctele de vedere pentru încrederea publică. Orice fel de amânare generează o frustare generală suplimentară”

„În primul rând, este foarte probabil să aibă ca efect constararea de către Comisia Europeană că n-am îndeplinit acest angajament. Asta înseamnă că vom pierde banii care sunt reținuți- 231 de milioane de euro. Orice fel de amânare generează o frustare generală suplimentară. Aceste amânări sunt nesănătoase din toate punctele de vedere pentru încrederea publică, nu doar în Curtea Constituțională, dar într-o anumită echitate de la care românii se așteaptă de la guvernele României. Nu în sensul de guverne, ci de autoritțile de stat. Gândiți-vă aceste lucruri s-ar fi întâmplat și oamenii ar fi văzut că anumite lucruri nelalocul lor se îndreaptă, într-un fel accepți să plătești un impozit pe proprietate în plus, dacă vezi că toată lumea plătește în mod corect și altfel percepți când ești perceput ca un plătitor singular”, a declarat premierul.