Fenomenul „Doomscrolling”: de ce ne este greu să ne oprim din derulat pe rețelele sociale?

Este un scenariu bine cunoscut să ridici telefonul pentru 10 minute de relaxare, iar o oră mai târziu, să te trezești într-o transă de derulare de știri și postări din care este foarte dificil să ieși. Acest fenomen poartă denumirea de „doomscrolling” și exprimă tendința noastră de a consuma, în mod neîntrerupt și excesiv, piese de media care ne pot face să ne simțim prost, obosiți sau stresați.

Termenul a devenit cunoscut și adesea folosit pe perioada pandemiei, când toți aveam mai mult timp de pierdut pe rețelele sociale, iar știrile descurajatoare din zi în zi creșteau timpul petrecut online în detrimentul sănătății noastre mentale. Inclusiv în prezent, termenul de „doomscrolling” este aplicabil prin fluxul constant de informații din mediul online, fie false sau reale, relevante sau minore.

De ce ne este atât de greu să ne oprim?

Un studiu psihologic de Paul Rozin și Edward B. Royzman din 2001 explică faptul că creierul acordă prioritate informațiilor percepute drept amenințătoare, iar acest fenomen se numește „negativity bias”. De aceea, un mecanism care ar fi ajutat oamenii să supraviețuiască și să înfrunte pericolele în trecut, acum ne poate hrăni tendința de a ne „îneca” în știri și postări negative.

Un alt motiv pentru care ne este greu să ne optim ține de modul în care sunt concepute platformele sociale. Specialiștii explică cum funcții precum oportunitatea unei derulări infinite pe platforme precum Facebook sau Instagram, actualizarea continuă a conținutului și adaptarea acestuia la preferințele personale ale fiecărui utilizator stimulează sistemul de recompensă al creierului și ne determină să revenim, căutând plăcerea pe care ne-o dă „încă un clip”, sau „încă 5 minute”.

Ce spun studiile despre efectele doomscrollingului, și cum putem să îi ameliorăm consecințele?

Cercetătorii arată că expunerea prelungită la un flux continuu de postări și informații negative poate fi asociată cu niveluri mai ridicate de stres, anxietate și oboseală mentală. Problema, în acest caz, nu este consumul de informații în sine, ci lipsa de control asupra cantității de informații pe care o consumăm. Este important ca timpul pe care îl petrecem pe platformele sociale să fie limitat, și să putem să ne impunem o limită atunci când simțim că devenim copleșiți de materialul consumat.

Natura materialului consumat este, de asemenea, de o importanță mare: în niște timpuri în care informații și noutăți pot fi găsite pe orice platformă, trebuie să punem valoare pe sursele credibile și de încredere. Pericolul Inteligenței Artificiale în generarea de materiale și știri false este iminent, iar în acest caz este indispensabilă atenția noastră, și verificarea informațiilor găsite online cu mai multe surse de încredere.

Autor: Ștefania Marta Irimia