Dragoș Pîslaru, despre legea salarizării unitare: „eliminăm 87 dintre aceste sporuri, deci o reducere de 57%”. Șase aspecte importante | VIDEO

„Suntem într-un moment bun pentru România”, afirmă ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, referindu-se la semnarea acordului politic privind proiectul legii salarizării unitare, un jalon important din PNRR. Potrivit acestuia, implementarea legii depinde de două condiții esențiale: stabilirea a ceea ce își permite bugetul și un acord politic asupra principiilor de bază. El mai spune că noul proiect își propune să corecteze problemele din legislația salarizării adoptată în 2017. Ministrul subliniază, totodată, că niciun salariu nu va scădea, protecția veniturilor fiind un principiu ferm al reformei.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru: „Este un proiect îndelung așteptat”

• „Mulțumesc foarte mult pentru această oportunitate de a vă prezenta proiectul cu privire la reforma salarizării în sectorul bugetar din România. Este un proiect îndelung așteptat și cred că cel mai bine ar fi să încep cu cronologia acestui jalon important din PNRR. Așa cum puteți vedea, deși PNRR a fost adoptat încă din 2021, munca efectivă pe jalon a început abia în 2022, dar a început bine, cu un exercițiu de evaluare a tuturor funcțiilor din administrația publică, care a fost finalizat de un grup de lucru cu sprijinul Băncii Mondiale. A fost înființat în acea vreme un comitet de coordonare pe salarizare. Acest lucru s-a întâmplat în perioada iulie–septembrie 2022, după care, în 2023, au început consultările cu familiile ocupaționale.
• A fost un exercițiu larg de consultări, care însă a fost la un moment dat întrerupt din cauza grevei din sectorul de educație. După aceea s-a schimbat ministrul, s-a revenit peste un an la lucru pe acest jalon și a fost din nou reluat, în august 2024, cu noul ministru, procesul de consultare cu familiile ocupaționale privind evaluarea funcțiilor și fundamentele noului sistem de salarizare. Vedem mai apoi că în martie–aprilie au avut loc discuțiile cu sindicatele din educație, iar apoi, în august, au fost finalizate recomandările pentru, la acel moment, câteva scenarii. Aș vrea să atrag atenția că nu a fost nimic scos public în transparență publică, au fost doar lucruri care s-au discutat intern, dar este important să știți ce s-a întâmplat.
• În noiembrie, după ce am stat în timpul verii să vedem când și ce putem face, a fost reactualizat cadrul de negociere cu Comisia PNRR și asta ar însemna că, după cum știți, am împins această reformă către finalul perioadei PNRR, adică 31 august 2026. În luna decembrie, cu sprijinul Băncii Mondiale, Ministerul reia munca analitică pentru scenariile de reformă și toate aceste lucruri s-au derulat în toată perioada dintre decembrie și aprilie, când am avut onoarea să fiu numit ministru interimar al Muncii. Suntem în luna mai și cred că suntem în al 12-lea ceas pentru a vedea într-adevăr cum putem îndeplini această reformă foarte importantă.”

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru: „Suntem într-un moment bun pentru România”

• „Suntem într-un moment bun pentru România, într-un moment în care avem un acord politic mediat de către administrația prezidențială, tocmai ca să ne asigurăm că această lege are șanse să fie trecută. Și acum o să vă readuc aminte, pentru că m-ați tot întrebat, care sunt pașii legați de reformă și de ce nu o scoatem imediat, proiectul pe care l-am găsit imediat în Minister.
• Și v-am spus că sunt necesare două lucruri esențiale: primul lucru, că e nevoie să vedem ce ne permitem, și al doilea lucru, că e nevoie de acest acord politic cu privire la principii. Și mă bucur tare mult că am făcut acești pași, pentru că vreau să fie puțin clar ce anume reparăm astăzi. Noi astăzi încercăm să reparăm și, dacă putem să ne uităm și la principii, o legislație de salarizare care a fost adoptată în 2017, Legea 153, care, în esență, nu era neapărat rea ca lege.”

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru: „Niciun venit nu va scădea”

• „Vă readuc aminte ce au agreat partidele politice: au agreat acel plafon maxim pe care îl permitem. Deci, de la 166 miliarde de lei, cât avem în prezent, să nu putem depăși 174 de miliarde de lei anul viitor. Deci 8 miliarde de lei care să fie bugetul pentru această reformă. Au agreat ideea centrală, pe care vreau să insist și să o repet: că salariile nu scad. Protecția veniturilor, ca principiu, clar. Niciun venit nu va scădea. Au agreat încă un lucru care mi se pare foarte important: și anume că avem nevoie de o implementare unitară. Deci că vom adopta întreaga lege deodată și într-un mod unitar, neexistând excepții sau lucruri care să se adopte separat de către familii ocupaționale.”

Proiectul prevede „șase lucruri esențiale”

• „Acum vă voi prezenta, mai presus de aceste lucruri care au fost discutate și agreate de partide, niște principii care izvorăsc chiar din angajamentele din PNRR. Sunt aceste șase lucruri esențiale. O să trec foarte scurt prin ele acum și după aceea o să le detaliez, pentru că mi se pare foarte important.
• Primul lucru, clar pentru orice legislație de salarizare, este principiul muncă de valoare egală, salarizare egală. Nu ai cum să ai un sistem salarial în care să ai poziții care au același conținut de muncă și să fie remunerate diferit. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, după adoptarea Legii 153, este că pentru anumite familii ocupaționale s-au dat niște bani în plus, altele au rămas în urmă, iar diferențele au rămas majore pe același tip de poziție.
• Al doilea lucru esențial este legat de predictibilitate și sustenabilitate. Trebuie să existe o legătură între câteva lucruri: cât îți permiți, care este angajamentul pe termen mediu pe care îl ai legat de deficitul bugetar și știți că România are acest angajament de a ajunge înapoi la 3% până în 2030. Avem după aceea deficitul bugetar din 2027 care trebuie respectat și, în general, să vedem cum corelăm această creștere a cheltuielilor salariale într-un mod în care să țină pasul și cu productivitatea din sectorul privat.
• Al treilea lucru, esențial pentru un sistem de administrație publică relativ îmbătrânit ca vârstă (peste 40 de ani), este cum susții funcțiile de intrare în administrația publică, debutanții, și cum îi motivezi. Pentru aceasta, în mod evident, este nevoie să te uiți la salarizare.
• Un alt element crucial este cel de performanță și responsabilitate. Știm foarte bine că se discută de mult timp de acest lucru. În Legea 153, luată din ce lucrasem eu la Ministerul Muncii cu echipa, a fost preluată ideea de bonusare și stimulent de performanță, dar care apoi a deraiat, cu fiecare familie ocupațională, cu interpretări proprii.
• Al cincilea: un sistem unitar, mai clar și predictibil. Suntem în continuare într-o situație în care anumite elemente de salarizare derivă din istorie, sunt în continuare, ca valoare de referință, încă apare acel VRS, apare în același timp un lucru care e complet nefast, și anume litigii sau asimilări sau prorogări, care, știți, cu „ordonanța trenuleț” de la sfârșitul fiecărui an, mai sunt împinse încă un an mai departe.
• Deci ai nevoie să ai prerogativa guvernului executiv de a adopta un sistem de salarizare bugetară unitar.
• Și, bineînțeles, ultimul lucru care mi se pare foarte important: a existat o decizie politică în 2017, pe care n-am fost de acord ca reprezentant al guvernului în acea vreme, dar a fost decisă. Deci Legea 153 a consacrat acest lucru, și anume că administrația locală a ieșit din grilă, practic s-a desființat grila pentru administrația locală, urmând ca salariile să fie plafonate la salariul viceprimarului sau vicepreședintelui de consiliu județean, iar acum, practic, readucem această grilă împreună.”

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru: „Este anormal să încerci să rezolvi, prin sporuri, o salarizare care ar trebui să fie unitară”

• „Vestea importantă: pentru că era greu să intervenim pe salariul de bază, iar zona de sporuri a devenit sport național, sunt 151 de sporuri, prin acest proiect eliminăm 87 dintre aceste sporuri, deci o reducere de 57%. Este anormal să încerci să rezolvi, prin sporuri, o salarizare care ar trebui să fie unitară. Vom limita sporurile la maximum 20% din anvelopa salarială.”

Reforma salarizării bugetare este o etapă-cheie din PNRR și are ca termen de implementare data de 1 iulie 2026.

Nicio reducere de venit nu va fi aplicată angajaților din sistemul public, iar cheltuielile salariale totale din 2027 nu vor putea depăși nivelul din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. De asemenea, aplicarea noii legi trebuie să respecte obiectivele fiscale asumate de România pe termen scurt, mediu și lung.

Vezi aici Proiect-lege-MMFTSS-25-mai-2026_final