Dosarul Revoluției: Istoria unui eșec al sistemului. Peste 1.000 de oameni și-au pierdut viața în decembrie 1989 și alți 4.000 au fost răniți | AUDIO

După 35 de ani și mai multe condamnări la CEDO pentru tergiversarea aflării adevărului, Dosarul Revoluției a fost restituit procurorilor – pentru a treia oară. În octombrie 2023 când a ajuns în fața judecătorilor Curții de Apel Bucuresti, dosarul avea doar trei inculpați. Ion Iliescu (95 de ani), Gelu Voican Voiculescu (84 de ani) – fost vicepremier – şi Iosif Rus (89 de ani) – fost șef al Aviației Militare, ar fi urmat sa dea socoteală, cândva, pentru crime împotriva umanității, infracțiune care nu se prescrie. Conform rechizitoriului, evenimentele din decembrie 1989 s-au soldat cu 1.166 de morți, din care 862 după 22 decembrie. 4.089 de oameni au fost răniți. 

Peste 4.500 de cauze penale, reunite sub numele de „Dosarul Revoluției”

Sub titlul generic de Dosarul Revoluţiei, sunt reunite 4.544 de cauze penale. Potrivit datelor Parchetului General:

-În 1244 dosare cercetarea a fost efectuată de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti;

-În 17 dosare cercetarea a fost efectuată de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi; 

-În 317 dosare  cercetarea a fost efectuată de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj; 

-În 169 dosare  cercetarea a fost efectuată de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara; 

-În 233 dosare  cercetarea a fost efectuată de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel 

-În 2564 dosare cercetarea a fost efectuată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare.

-În 2172 de dosare s-a dispus reunirea cu alte cauze, în funcţie de zonele în care au avut loc evenimentele. De asemenea, în alte 32 de dosare s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare în favoarea parchetelor civile.

În 112 dosare, Secţia Parchetelor Militare şi celelalte parchete militare au dispus trimiterea în judecată a 275 de persoane, din care 25 de generali (10 din cadrul Ministerului Apărării şi 15 din cadrul Ministerului de Interne), 114 ofiţeri ( 32 din cadrul Ministerului Apărării şi 82 din cadrul Ministerului de Interne), 13 subofiţeri (8 din cadrul Ministerului Apărării şi 5 din cadrul Ministerului de Interne), 36 militari în termen şi 87 civili.

„În celelalte dosare, constatându-se existenţa unor cauze care au împiedicat punerea în mişcare a acţiunii penale au fost dispuse soluţii de netrimitere în judecată, fiindca au intervenit amnistia, prescripţia ori a decesului făptuitorului”, arătau procurorii într-un comunicat din octombrie 2015.

Cea mai importantă parte a Dosarului Revoluției este cea care privește puterea „emanată” după fuga lui Ceaușescu, atunci când numărul de morți s-a triplat și s-au tras de șase ori mai multe gloanțe, peste 12 milioane.

În 1990, o echipă de procurori, oameni ai fostului regim, a primit sarcina oficială să „descopere autorii crimelor din Decembrie 1989”. Atenția s-a concentrat însă pe foștii membri ai conducerii comuniste și pe câțiva soldaţi. În aprilie 1993, Curtea Supremă de Justiție i-a condamnat pe foștii membri CPEx (Comitetul Politic Executiv al Partidului Comunist), pentru reprimarea demonstrațiilor din Timișoara, Cluj, București și celelalte localități unde au fost înregistrate victime.

Tudor Postelnicu, Ion Dincă, Emil Bobu și Manea Mănescu au primit pedepse cuprinse între 10 și 17 ani de închisoare. Trimis în judecată în iulie 1990, ultimul șef al Securității, gralul Iulian Vlad, a fost condamnat în 1992 la 12 ani închisoare pentru complicitate la omor deosebit de grav.

„Pentru dispunerea, organizarea, conducerea, coordonarea și punerea în executare, în perioada 16 – 22 decembrie 1989, a măsurilor de reprimare a manifestanților au fost cercetate, judecate și condamnate peste 50 de persoane, în frunte cu Nicolae și Elena Ceaușescu, alături de miniștri și comandanți militari. (ordonanța de clasare a Dosarului Revoluției,  octombrie 2015).

Câștigarea alegerilor de către CDR și Emil Constantinescu, în 1996, a schimbat datele problemei. Primul pas s-a făcut prin înlocuirea şefului Parchetelor Militare, Samoilă Joarză, cu procurorul militar Dan Voinea, cel care a finalizat dosarul Revoluţiei de la Cluj și pe cel al generalilor Victor Atanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac, condamnați în 1999 la 15 ani de închisoare pentru reprimarea Revoluției de la Timişoara.

A urmat cel de-al doilea mandat de președinte al lui Iliescu (2000-2004), în care cercetările judiciare în cauză au fost mai întâi încetinite, apoi stopate cu desăvârşire. Mai mult,  procurorul general de atunci, Tănase Joiţa, a introdus recursuri în anulare, generalii Chițac și Stanculescu au fost liberi până în 2008, când procesul lor- rejudecat- s-a finalizat cu aceeași condamnare. Chițac a murit după 2 ani, acasă, iar Stănculescu a fost eliberat condiționat în 2014 .

În 2004 ajunge la Cotroceni Traian Băsescu. Procurorul Dan Voinea  este desemnat să se ocupe din nou de anchetă și de implicarea lui Ion Iliescu în evenimentele din 1989. Sub presiunea apropierii termenului de prescriere a faptelor, președintele Asociaţiei „21 Decembrie” Teodor Mărieș depune o nouă plângere, cu o altă încadrare juridică a faptelor.

Laura Codruța Kovesi l-a scos de sub urmărire penală pe Ion Iliescu

În noul dosar apăreau nume grele, precum Ion Iliescu, Petre Roman sau Gelu Voican Voiculescu. Sunt audiate 7.000 de persoane, începând cu fostul preşedinte, acuzat de genocid, infracțiuni contra păcii și omenirii.

 „Atunci a avu o stare de rău. A doua zi m-a reclamat la procurorul general că n-a știut de toate aceste lucruri, deși noi îl mai chemasem și de fiecare dată ne aducea câte o carte scrisă de dumnealui”, a declarat Dan Voinea.

Infracțiunea de genocid dispăruse din Codul Penal, odată cu abolirea pedepsei cu moartea, după executarea cuplului Elena și  Nicolae Ceaușescu.

O altă lovitură vine în 2007, cînd Curtea Constituţională stabilește că procurorii militari nu mai pot ancheta civili. Dosarul ajunge la Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție. Acuzînd presiuni politice, procurorul Dan Voinea se pensionează.

Apoi, procurorul general Laura Codruta Kovesi îl scoate de sub urmărire penală pe fostul președinte Ion Iliescu. În 2009, liderul Asociației 21 decembrie 89, Teodor Mărieș, face greva foamei timp de 74 de zile și reușește astfel să obțină si să conserve probele din dosarul Revoluției.

Dosarul Revoluției, clasat în octombrie 2015

Anii trec, dosarul bate pasul pe loc dar atrage condamnări pe bandă rulantă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru tergiversare și lipsirea părților vătămate de un proces echitabil și imparțial.

Dosarul e clasat în octombrie 2015 de Parchetul Militar pe motiv că faptele cercetate nu erau prevăzute de legea penală, nu au existat sau se împlinise termenul de prescripție. Sute de revoluționari depun plîngeri la Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva soluției date de procurori. Ancheta se reia, de această dată pentru crime împotriva umanităţii, devenite imprescriptibile printr-o lege inițiată de Monica Macovei în 2012.

În 2017, Ion Iliescu e pus oficial sub urmărire penală. Un protestatar îi strigă vorbe grele la ieșirea de la Parchet.

În urma administrării de probe, Parchetul Militar anunţă că fosta conducere din decembrie 1989 ar fi pus la cale reprimarea sângeroasă a demonstranţilor după fuga cuplului Ceauşescu, cu scopul de a prelua puterea şi de a confisca Revoluţia.

„A fost o invenție această chestiune legată de teroriști pentru diversiunea care s-a practicat atunci ca să justifice deschiderea focului pentru că teama lor era să nu intre copiii aceștia care au manifestat împotriva comunismului și să ia puterea. De aia au tras în copiii ăia”, spune procurorul militar Marian Lazăr.

Ion Iliescu, acuzat că „a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat, sistematic”

Fostul președinte Ion Iliescu este acuzat că „pentru a obține simpatia poporului și a-și consolida puterea tocmai preluată, a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat, sistematic, şi şi-a asumat operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN.”

Astfel ar fi fost „generată și amplificată psihoza terorismului, cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat care au dus, în intervalul 22-30 decembrie 1989, la 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari.”

În 2018, procurorii militari extind urmărirea penală în cazul lui Ion Iliescu. În dosar mai erau cercetați fostul premier Petre Roman, fostul vice prim ministru Gelu Voican Voiculescu, fostul consilier al președintelui Iliescu, Emil Cico Dumitrescu, dar și crainicul TV Teodor Brateș, cel care propagase la televiziunea publică zvonurile despre existenţa teroriştilor sau otrăvirea apei.

În aprilie 2019, dosarul ajunge în instanță cu doar 3 inculpați: Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu (acuzat ca ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă, contribuind la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului) și Iosif Rus (învinuit pentru masacrul de la Otopeni, soldat cu 48 de victime şi rănirea gravă a altor 15 persoane). Emil „Cico” Dumitrescu murise cu 3 luni înainte iar Petre Roman și Teodor Brateș scapă de acuzații pentru că procurorii militari nu au avut suficiente probe împotriva lor.

Doar rechizitoriul Revolutiei are 12 volume, dosarul complet conţinând 3.330 de volume. Dintre acestea, 2.030 ar fi fost administrate începând cu 2017, când s-a redeschis dosarul.

În 2020, magistrații exclud probe importante din dosar

Primul termen al procesului are loc la sfârşitul lui noiembrie 2019. La Înalta Curte sunt citate peste 5.000 de părţi civile. Apoi, mai bine de un an, judecata se blochează pentru discutarea unor cereri şi excepţii ridicate de părţi. În 2020, magistrații exclud mai multe probe din dosar, printre care documentele Comisiei senatoriale pentru evenimentele din ’89,  punctul de vedere preliminar al SRI, documentele de arhivă ale Statului Major General despre acţiunile întreprinse de Direcţia de Cercetare a Armatei între 17-31 decembrie 1989, dar și declaraţii date de zeci de persoane vătămate. După încă un an, judecătorii ICCJ găsesc probleme de legalitate în rechizitoriu și cer refacerea lui.

Suntem la 32 de ani de la evenimentele din 1989.

În august 2022, dosarul- refăcut- ajunge la Înalta Curte. Numai că în ianuarie 2023, magistrații Curții Supreme descoperă că nu sunt competenți să-l judece pe inculpatul Ion Iliescu, pe motiv că la data comiterii faptelor, între 22 și 30 decembrie 1989, acesta nu era președintele României, ci doar membru al Consiliului FSN.

Dosarul e pasat Curtii de Apel București, unde pe 25 octombrie 2023 se decide începerea judecării. Numai că un an mai târziu, ultima versiune a rechizitoriului e trimisă de Înalta Curte pentru a treia oară la Parchet, pe considerentul că nu a fost întocmită correct.

Ion Iliescu a susținut tot timpul că e nevinovat iar în fața anchetatorilor s-a prevalat de dreptul la tăcere.

„A fost un moment de istorie. Ce rost are să dezgropăm morții? Revoluția din decembrie a însemnat un sacrificiu mare. Acum să stăm să tot plângem morții…”, spunea Ion Iliescu.

Klaus Iohannis: „Dosarul e o pată e memoria celor care şi-au dat viaţa pentru libertate”

Legat de tergiversarea dosarului Revolutiei: în septembrie 2009, președintele de atunci, Traian Băsescu, a cerut instituțiilor abilitate să grăbească ancheta.

„Vreau  să comunicați nu numai mie, dar și opiniei publice, ce se întâmplă cu aceste dosare. Dați o speranță că se va continua ancheta și se va ajunge la sfârșit”, i-a cerut președintele procurorului general.

 „Am spus că vom soluționa cu celeritate, pentru că 18 ani nu am avut soluții. Eu nu pot să vă promit o soluție și nici nu pot să îndrept ceea ce 18 ani nu s-a făcut. O să dăm o soluție”, a spus  Laura Codruța Kovesi.

10 ani mai tîrziu, când dosarul a fost trimis în instanță, fostul procuror general al României, Augustin Lazăr și-a cerut scuze în numele Parchetului General pentru că a durat atât de mult.

Anul trecut, pe 21 decembrie, președintele Klaus Iohannis a transmis că dosarul este o pată pe memoria celor care şi-au dat viaţa pentru libertate și că „în lipsa unei concluzii clare şi concise asupra vinovaţilor şi a asumării răspunderii faţă de victime, nu putem discuta despre deplina reconciliere cu trecutul dureros”.

Sursa foto: Inquam/Octav Ganea