Cum împărţim banii României? – VIDEO
Sunt administraţii mai vrednice, primari mai hotărâţi să facă treabă, investiţii, locuri de muncă şi sunt administraţii care nu-şi plătesc nici cheltuielile de funcţionare şi da, acestea sunt, oarecum logic şi firesc, localităţile în care sunt şi cei mai mulţi asistaţi social.
Diferenţele vin şi din probleme obiective, aşa cum ar fi dezvoltarea neunitară a teritoriului ţării noastre, sau din faptul pur şi simplu că Europa este spre vest, iar nu spre est.
Altfel spus, s-ar putea ca o comună din judeţul Timiş, sau din Bihor să beneficieze de venituri şi din taxe şi din afaceri sau impozite pe salarii pentru simplul fapt că este la graniţa de vest, ceea ce o localitate din Vaslui sau Bacău nu are cum să fie.
Împărţirea banilor de la buget, mecanismul actual colectează, practic, jumătate din tot ce nu înseamnă impozit local într-o comună, oraş sau municipiu şi întoarce, e adevărat, mai mulţi bani către localităţile care au mai multă nevoie decât către cele care produc.
Discuţia în aceste condiţii nu este în fapt una despre vrednicie sau lăcomie, este o discuţie despre urbanizare.
Este adevărat că în Ardeal sunt mai multe zone urbane? Da, e adevarat, şi contează foarte mult chiar dacă, însumate, Braşov, Cluj, Târgu Mureş, Sibiu, Oradea chiar şi Timişoara nu fac cât Bucureşti.
În mod sigur, centre industriale precum Craiova, Piteşti, Ploieşti, Constanţa, Galaţi, Bacău sau Iaşi ţin mult din bugetul acestei ţări, problema este că după ce treci de centura Bucureştiului, nu spre Corbeanca, dar spre Bolintin, s-ar putea să găseşti o sarăcie lucie şi zeci de localităţi în care pur şi simplu nu există firme cu mai mult de şase angajaţi şi, deci, care nici nu reţin TVA-ul, dar nici nu-l plateşte nimeni că n-are de ce, dacă tot spre Bucureşti, pentru redistribuire, merge acesta.
Este bun acest sistem, sau forţăm urbanizarea zonelor sărace din România? Cum facem ca prin sistemul de alocare a banilor să forţăm o localitate săracă fie să se dezvolte, fie să se desfiinţeze?
