Corespondență Bruxelles: Grupurile de luptă, în atenția Consiliului European de vară
Liderii Uniunii Europene stabilesc la aceasta oră la Bruxelles pașii care vor fi făcuți pentru operaționalizarea grupurilor de luptă care vor participa la misiuni militare comune dar și a fondului destinat dezvoltării în comun a unor noi tehnologii militare.
La Consiliul European de vară, cei 27 de șefi de stat și de guvern vor să dezvolte și un plan menit să convingă industria online să blocheze orice conținut de natura teroristă, imediat ce apare pe internet – după cum transmite de la Bruxelles, Anca Grădinaru.
Grupurile de luptă ale Uniunii Europene, formate fiecare din aproximativ 1.000 de militari există, însă ele nu au participat la misiuni întrucât nici o țară membră nu a dorit să le finanțeze.
Acum, există consens politic la nivelul Uniunii Europene ceea ce ar putea însemna ca trupele țărilor membre să poată să intervină în caz de nevoie în anii urmpători. Fară însă a dubla NATO.
Înainte de începerea lucrărilor, președintele României, Klaus Iohannis a declarat că și România va avea o contribuție, însă deocamdată, nu există o ofertă din partea Bucureștiului.
Discuțiile vin după ce recent, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, a lansat trei variante de dezvoltare a unei apărări comune europene, iar un fond uriaș privind apărarea, care ar putea depăși 2 milierde de euro în următorii ani, a fost creat pentru dezvoltarea de noi tehnologii militare în țările interesate.
La Bruxelles, liderii celor 27 de țări vor dezbate și problema refuzului Ungariei, Cehiei și a Poloniei de a primi refugiați relocați din Grecia și Italia.
Cele trei state ar putea fi sancționate pentru acest refuz, dat fiind că liderii UE susțin că aceasta este o obligație legală, iar țări precum Germania și Austria au fost mai mult decât generoase.
România a primit până acum peste 600 de imigranți.
Nu în ultimul rând, liderii europeni încearcă să ia noi măsuri pentru combaterea terorismului.
De asemenea, pentry reducerea traficului ilegal de imigranți, în condițiile în care numărul fugarilor ajunși în Italia, din motive economice și nu umanitare, în acest an, este mai mare cu 26% decât anul trecut, iar 1.900 de imigranți au murit pe mare încercând să ajungă în UE.
România este un contributor major la misiunile FRONTEX, agenția europeană care asigură paza granițelor maritime ale UE și salvează imigranții aflații veniți din Orient, Turcia și Africa. Cu toate acestea, nu este încă primită în spațiul Schengen. Acest refuz, vechi de 6 ani, va fi discutat mâine de președintele României, Klaus Iohannis, cu liderul francez Emmanuel Macron.
