Coiful de la Coțofenești: Povestea unei capodopere, găsită de copii și salvată de un negustor
Coiful de la Coțofenești este unul dintre cele mai remarcabile obiecte ale civilizației getice, un simbol al măiestriei artistice și al complexității culturale a acestei populații. Descoperit în 1926 în satul Coțofenești, județul Prahova, acest coif de aur masiv atrage atenția prin frumusețea detaliilor și semnificațiile sale simbolice.
Coiful datează din secolul al IV-lea î.Hr., perioada în care triburile getice atingeau apogeul dezvoltării lor culturale și militare.
A fost descoperit întâmplător de câțiva copii care pășteau vitele pe un deal din satul Coțofenești. Fără ca aceștia să realizeze valoarea sa, coiful a fost adus în curtea familiei Simion și a fost folosit ca jucărie pentru copii, adăpătoare pentru găini, iar mai apoi a zăcut, pur și simplu, agățat de acoperișul unui coteț.
După o vreme, a fost cumpărat de la țăranul Alexandru Simion de negustorul Jean Marinescu. Alexandru Simion și Jean Marinescu fuseseră camarazi de arme în Primul Război Mondial.
Marinescu era pasionat de istorie și a recunoscut valoarea coifului, astfel că a oferit familiei Simion suma de 30.000 de lei.
“Era o sumă considerabilă pentru perioada aceea, o familie de țărani, mai ales din acea zonă (Coțofenești), nu câștiga mai mult de 1000/1200 de lei pe an”, a explicat Ernest Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie.
Negustorul Jean Marinescu a dus coiful la Ministerul Artelor, unde director de cabinet era Ion Marin Sadoveanu. Jean Marinescu a spus că donează coiful Muzeului Național de Antichități.
Ion Marin Sadoveanu a povestit momentul în care a văzut pentru prima dată coiful.
“În antecamera biroul său era un domn care avea ceva înfășurat într-un ziar pe care îl avea la subsoară. Când i-a venit rândul, l-a chemat în cabinet și din acel ziar a ieșit o minune. Un coif cum nu văzuse nimeni până atunci”, a spus Ernest Târnoveanu.
Mai mult, Jean Marinescu a donat și 5000 de lei pentru achiziționarea unei casete, un seif, pentru păstrarea coifului.
Coiful de la Coțofenești este realizat din aur pur, cântărind aproximativ 740 de grame, și este decorat cu motive zoomorfe și antropomorfe, specifice artei geto-dacice. Forma sa este de tip calotă, cu o terminație alungită ce ar fi acoperit partea superioară a capului purtătorului.
Deși inițial s-a presupus că ar fi fost folosit în luptă, analiza detaliată a coifului a arătat că acesta nu era practic pentru război, fiind prea fragil pentru a proteja capul purtătorului. Prin urmare, majoritatea specialiștilor consideră că era un obiect ceremonial, purtat de un lider militar sau religios în timpul ritualurilor.
Valoarea sa istorică și simbolică îl plasează printre cele mai importante descoperiri din patrimoniul cultural al României.
Foto: MNIR
