Cazul învăţătoarei din Cluj care a umilit un elev de 7 ani la ore
Cazul învățătoarei de la Cluj înregistrată în timp ce făcea vocalize la un copil de șapte ani nu ar fi devenirt niciodată public în România dacă, după plângerea părinților, conducerea școlii ar fi luat vreo măsură. Solidaritatea cadrelor didactice a funcționat ireproșabil, iar după ce cazul a ajuns la jurnalele naționale de știri, conducerea a spus că a decis să îi mai acorde o șansă învățătoarei.
Nu e un liceu militar, este un liceu de muzică, iar copilul care bâiguie un exercițiu de matematică nu este un răcan al pușcașilor marini, este un copil de șapte ani…
Deși au fost sublime și de multe ori prea radicale, reformele din educația românească nu au adus niciodată ceea ce de fapt se cere de decenii, un control al părinților asupra școlii. Asta în special din cauza opoziției cadrelor didactice, care au considerat întotdeauna că nu trebuie să li se spună cum să își țină orele.
Adevărul este că noi părinții, indiferent de nemulțumirile pe care poate le acumulăm, nu suntem calificați în pedagogie, deci, teoretic, nu putem contesta nici măcar genul acesta de metodă militărească de educație. Pe de altă parte, iertați-mă dacă, așa ca om, vă spun, mie mi se pare că doamna pe care tocmai am ascultat-o are probleme de ordin psihiatric, iar modul ei de predare este o descărcare nervoasă a cine știe căror probleme personale asupra unul copil de șapte ani. Dacă aș fi părintele, nu al copilului respectiv, ci al oricărui copil din clasa respectivă, mi-aș muta copilul de acolo.
De altfel cam ăsta este singurul lucru pe care poți să îl faci în calitate de părinte, căci școala nu este a copiilor, este a profesorilor. Ei profesorii conduc ministerul, conduc inspectoratele, conduc sindicatele și școlile, așa că orice decizie referitoare la un eventual control al părinților asupra școlii.
Haideți să o luăm însă și invers… ca părinte, nu ai avut niciodată un acces de furie asupra propriului tău copil? Eu mărturisesc că am avut. Tu n-ai tipat la el? Uite, eu am mai ridicat tonul…
Deci de ce aş fi eu cel potrivit să spun că învăţătoarea respectivă este sau nu un bun dascăl?
Cum ar fi dacă noi părinţii am putea supraveghea orele copiilor nostri prin intermediul camerelor de luat vederi deja montate în clase? Dar de ce credeţi că se opun dascălii?
[soundcloud width=”500″ height=”100″ id=”https://soundcloud.com/europafmromania/romania-in-direct-cazul-invatatoarei-din-cluj-care-a-umilit-un-elev-de-7-ani-la-ore-02-04-2015?in=europafmromania/sets/rom-nia-n-direct”]
