Cântatul la cobză, propus printre practicile și tradițiile care ar putea fi incluse în Patrimoniul cultural imaterial al umanității | AUDIO
Sursa foto: Shutterstock
Cântatul la cobză, ca meșteșug românesc, este propus printre practicile și tradițiile care ar putea fi incluse în Patrimoniul cultural imaterial al umanității. Experții UNESCO se reunesc la New Delhi, unde – până pe 13 decembrie – vor analiza cele 66 de nominalizări. Alături de cântatul la cobză mai sunt propuse tradiția teatrului de marionete din Bruxelles sau bucătăria italiană.
Inițiativa aparține artistului Sașa-Liviu Stoianovici, membru al formației Balkan Taksim, care împletește muzica electronică cu sunetele și ritmuri balcanice.
El a documentat cobzele țărănești din Moldova și din Muntenia timp de aproape 10 ani și a făcut demersurile pentru înscrierea interpretării la cobză și a meșteșugirii instrumentului în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial a UNESCO.
Înscrierea este făcută alături de Republica Moldova, unde se regăsește, de asemenea, arta interpretării la cobză.
De-a lungul timpului, cobza a avut un loc special în taraful tradițional. A fost înlocuită mai târziu cu țambalul.
Poate cel mai cunoscut cobzar este Barbu Lăutaru, care apare în picturi de epocă chiar cu o cobză.
