Arcul de Triumf, un simbol al victoriei şi al Marii Uniri | GALERIE FOTO
Arcul de Triumf, situat în partea de nord a Bucureştiului, la intersecţia şoselei Kiseleff cu bulevardele Mareşal Constantin Prezan, Mareşal Alexandru Averescu şi strada Alexandru Constantinescu, este simbolul victoriei României din Primul Război Mondial şi al Marii Uniri din 1918.
Românii au adoptat o practică din vechea Romă, aceea că arcul este simbol al victoriei şi, astfel, au construit de-a lungul anilor mai multe arcuri de triumf cu existenţă temporară.
Ultimul arc de triumf temporar a fost construit în 1918, după sfârşitul Primului Război Mondial, pe sub care a trecut, victorioasă, armata română. Acest obicei se păstrează și astăzi, când armata defilează pe sub Arcul de Triumf, de Ziua Națională (1 Decembrie).
Abia după Primul Război Mondial, în 1922, avea să fie construit un Arc de Triumf definitiv în cinstea încoronării regelui Ferdinand I şi a reginei Maria ca suverani ai României Mari.
Pentru a ridica un Arc de Triumf impunător, au fost solicitate serviciile arhitectul Petre Antonescu, însă timpul scurt avut la dispoziţie a dus la construirea scheletului din beton armat, restul fiind realizat din ipsos.
În timp, intemperiile au dus la degradarea progresivă a arcului, ajungând un monument deteriorat şi deloc atrăgător.
Renovarea acestuia a avut loc între 1935-1936, când acelaşi autor, Petre Antonescu a lucrat împreună cu mai mulţi artişti pentru a realiza un finisaj mai rezistent.
O altă renovare a avut loc de curând, începând cu 2014.
Acum, pe faţada sudică sunt două medalioane din bronz, ce înfăţişează chipurile regelui Ferdinand şi al reginei Maria. Regimul comunist le-a distrus pe cele originale, iar în locul lor aplicaseră două mari flori din piatră. După 1989, acestea au fost date jos, iar chipurile regale şi-au reluat locul.
Medalion regele Ferdinand
Medalion regina Maria
Pe frontispiciul de pe faţada nordică, sunt alte două medalioane având sculptate chipurile Bărbăţiei şi Credinţei. Barbația înfațișează un războinic cu sabie, iar Credinţa pe cea a unui tânăr cu o cruce.
Cele douăsprezece pietre din interiorul boltei reprezintă bătălii din Primul Război Mondial unde a luptat armata română: Cerna, Jiu-Olt, Dragoslavele, Neajlov, Oituz, Mărăşti, Mărăşeşti, Răzoare, Vrancea, Muncelu, Coşna şi Budapesta.
Arcul de Triumf comemorează participarea României la Primul Război Mondial, dar şi momentul când românii se îndreptau către Alba Iulia să dea mână cu mână într-o ţară unită, momentul când Transilvania s-a alăturat României, împreună cu Banatul, Crişana şi Maramureş, pe 1 decembrie 1918 când a fost înfăptuită Marea Unire.
