Cea mai înaltă autoritate în domeniul lingvistic din Franţa, Academia Franceză, a dat undă verde joi pentru folosirea formelor de feminin în denumirea funcţiilor şi profesiilor, potrivit DPA.
În ciuda unor dificultăţi lingvistice în unele dintre cazuri, ”nu există niciun obstacol de principiu pentru feminizarea denumirilor domeniilor şi meseriilor”, a precizat Academia.
În limba franceză, toate substantivele au atât forme de masculin cât şi de feminin. Mulţi feminişti susţin că, atunci când se face referire la o femeie, ar trebui folosită versiunea feminină, chiar dacă în mod tradiţional nu există o astfel de formă.
Astfel, persoana care are funcţia de prefect, reprezentantul guvernului în fiecare dintre cele 101 de departamente franceze, va fi denumită ”Monsieur le Prefet”, atunci când este bărbat, dar ”Madame la Prefete” când este vorba despre o femeie.
Această practică a devenit mai răspândită în ultimii ani, deşi Academia a precizat că au fost folosite versiuni feminine ale unor substantive cu forme masculine cum ar fi ”inventator”, chirurg” şi ”căpitan” încă din Evul Mediu.
Măsura a fost contestată de câţiva conservatori şi, aşa cum a remarcat Academia, nu toate femeile care ocupă funcţii înalte doresc să li se adreseze cu versiunea feminină a titlului.
În astfel de cazuri, nu există motive pentru care să nu le fie respectate dorinţele individuale, a sugerat Academia.
Înaltul for, alcătuit din 40 de eminenţi scriitori, dă dovadă deseori de conservatorism.
În 2017, instituţia a criticat folosirea, din ce în ce mai răspândită, a unei forme neutre din punctul de vedere al genului, care combină versiuni de masculin şi feminin cu ajutorul grafic al unui punct ”candidat.e” în locul formei masculine ”candidat”, spre exemplu.
Este o ”aberaţie incluzivă”, care pune limba franceză în ”pericol mortal”, a declarat Academia la acel moment.
