3 din 4 români au încercat să slăbească. De ce trebuie să vorbim diferit despre gestionarea greutății (P)

Lupta cu kilogramele în plus este, pentru majoritatea românilor, o provocare constantă care depășește sfera esteticii. Nu este vorba doar despre o ambiție de moment, ci despre o problemă de sănătate publică profundă. Un nou sondaj realizat la nivel național la inițiativa Novo Nordisk scoate în evidență o realitate statistică izbitoare: 3 din 4 români au încercat cel puțin o dată să slăbească, iar mulți dintre aceștia se află într-un ciclu perpetuu de încercări fără un succes durabil.

Slăbitul: Una dintre cele mai răspândite, dar și mai frustrante experiențe ale românilor

Motivațiile sunt clare — sănătatea (40%), starea de bine (34%) și aspectul fizic (25%) îi determină pe oameni să facă schimbări. Dar ce se întâmplă, de fapt, pe parcurs? Datele arată că efortul individual se lovește adesea de bariere biologice greu de depășit:

• 12% dintre respondenți nu au obținut niciun rezultat;
• 38% au avut rezultate minime sau de scurtă durată;
• 26% au pus la loc kilogramele pierdute.

Aceste cifre confirmă ceea ce mulți resimt în viața de zi cu zi: slăbitul și menținerea greutății sunt procese dificile, iar senzația de eșec este frecventă. În realitate, fenomenul de tip „yo-yo” — slăbit urmat de recâștigarea kilogramelor — nu este o dovadă de slăbiciune, ci o reacție normală a corpului în contextul unor factori biologici complecși.

Biologia feminină și punctele de inflexiune: Dincolo de „voință”

În spatele cifrelor generale stau etape de viață pe care milioane de femei le recunosc imediat: sarcina, lunile de după naștere, schimbările hormonale din premenopauză sau menopauză. Pentru 95,8% dintre participante, aceste perioade nu sunt doar momente personale importante, ci și puncte de inflexiune în relația cu propria greutate.

Corpul se schimbă, metabolismul reacționează diferit, iar voința nu mai este singurul factor care contează. Sarcina, perioada postnatală și stresul prelungit sunt identificate drept etapele cu cel mai mare impact asupra greutății corporale. Pentru multe femei, scăderea în greutate nu este un proces liniar: 38% spun că au trecut de mai multe ori prin cicluri repetate de slăbire și recâștigare, iar alte 14% au experimentat acest fenomen cel puțin o dată.

Impactul acestui eșec repetat nu este doar estetic, ci afectează profund calitatea vieții:

• 62% raportează disconfort fizic;
• 52% menționează probleme emoționale (anxietate, stimă de sine scăzută);
• 44% resimt scăderea energiei;
• 27% au deja probleme medicale confirmate asociate greutății.

Sport, diete-minune și aplicații — de ce nu funcționează pe termen lung?

În topul metodelor folosite pentru a slăbi se află:

• sport / fitness — 37%,
• diete restrictive sau „diete-minune” — 28%,
• numărarea caloriilor — 24%.

Aceste strategii pot funcționa temporar, dar nu rezolvă cauzele profunde ale obezității. Stresul, oboseala, presiunea profesională, lipsa somnului și ritmul de viață modern sunt factori majori care influențează metabolismul, apetitul și comportamentul alimentar. 45% dintre respondenți consideră stilul de viață actual principalul obstacol în menținerea greutății, în timp ce 34% menționează „lipsa voinței” — un mit care pune o presiune inutilă pe individ.

Obezitatea nu este un eșec personal. Este o boală cronică.

Un aspect îngrijorător scos la iveală de sondaj este că mulți români nu știu încă faptul că obezitatea este clasificată de Organizația Mondială a Sănătății drept boală cronică complexă. La nivel european, 43% dintre participanții la un studiu similar nu aveau această informație, iar în România necunoașterea rămâne la fel de ridicată.

Această lipsă de informare contribuie la stigmatizare, rușine și ideea greșită că slăbitul ține doar de voință. Realitatea este mult mai nuanțată: genetica, mediul, hormonii, somnul, stresul și sănătatea mentală au un rol major în reglarea greutății.

În România, situația este deja critică:

• peste 70% dintre adulți sunt în zona de suprapondere și obezitate,
• 40% trăiesc deja cu obezitate diagnosticată.

„Trebuie să fim mai blânzi cu noi înșine” — un apel la schimbarea perspectivei

„Trebuie să fim mai blânzi cu noi înșine. 86% dintre respondenți cred că voința este responsabilă pentru slăbit, însă obezitatea este consecința geneticii, a mediului și a situațiilor prin care trecem. Este momentul să cerem sprijin medical”, declară Katarzyna Kaspercka, Corporate Vice President, Business Area Europe East, Novo Nordisk.

Românii sunt tot mai deschiși la soluții medicale

O veste încurajatoare este deschiderea crescută către opțiuni medicale:

• 31% ar lua în considerare tratamente pentru controlul greutății dacă ar avea probleme de sănătate asociate,
• 25% ar apela la farmacoterapie dacă ar primi informații medicale clare,
• 17% ar face acest pas după eșecul altor metode.

Acest lucru arată nevoia urgentă de educație corectă și conversații bazate pe știință, nu pe vină.

Obezitatea este o provocare majoră pentru sănătate — iar soluția începe cu dialogul

Obezitatea afectează sănătatea fizică, mentală și emoțională. Dar, dincolo de statistici, afectează viețile reale ale oamenilor — modul în care se simt, se mișcă, dorm, muncesc sau relaționează.

De aceea, campania inițiată de Novo Nordisk își propune să schimbe perspectiva societală: de la stigma la empatie, de la soluții rapide la sprijin pe termen lung, de la vinovăție la înțelegerea faptului că obezitatea este o boală cronică, ce necesită ajutor medical.

Gestionarea greutății nu ar trebui să fie o luptă dusă în solitudine. Este un proces complex, iar sprijinul specialiștilor poate face diferența.