Protocoalele SRI-Parchet: Curtea Constituțională explică de ce le-a invalidat

Protocolul dintre Parchetul General și SRI încheiat în anul 2009 a afectat “securitatea juridică a persoanei” şi a creat riscul încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Așa arată Curtea Constituţională în motivarea deciziei prin care a admis o sesizare a lui Liviu Dragnea pe tema conflictului dintre Ministerul Public, pe de o parte, și Parlament, instanța supremă și celelalte instanțe judecătorești.

Plîngerea se referea însă și la protocoalele de colaborare semnate în 2016 – va rămîne în sarcina judecătorilor și a procurorilor să stabilească dacă, în procesele în curs, probele obținute prin intermediul serviciului secret au fost administrate legal sau nu.

Potrivit CCR, primele protocoale au pus pe masa instanțelor interceptări care nu erau făcute explicit în baza unei legi.

În acest fel, ele au afectat securitatea juridică a persoanei şi au creat riscul încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Pe de altă parte, și protocolul din 2016 – care a fost invalidat doar parțial de către CCR – ar fi depășit limitele actualei Constituții.

S-a întîmplat, spune Curtea, și pentru că Parlamentul nu a controlat corespunzător activitatea SRI și a acceptat, în mod implicit, aceste înțelegeri.

Curtea Constituțională spune limpede că “Serviciul Român de Informații nu poate exercita acte de urmărire penală, separat sau în colaborare cu procurorii, și că nu poate strînge și administra probe“.

Dosarele soluționate definitiv, însă, nu vor putea fi rejudecate.

Hotărîrea CCR produce efecte doar asupra celor în curs, iar eventuale căi de atac extraordinare trebuie legiferate “în limite constituționale”.

Pe acest principiu, dosarul Referendumul, de exemplu, în care Liviu Dragnea a primit o condamnare cu suspendare, dar definitivă, ar rămîne închis.





Ascultă online Europa FM / Descarcă gratuit aplicaţia Europa FM pentru Android sau aplicaţia Europa FM pentru iOS