Piața Victoriei: Cum funcționează și cum a fost creat atât de repede un vaccin anti-COVID | VIDEO

Cercetătorii Marius Geantă și Ștefan Dascălu au venit în Piața Victoriei, cu Tudor Mușat, pentru a vorbi despre vaccinul care ar trebui să pună capăt pandemiei de SARS-CoV-2.

Marius Geantă, președinte și co-fondator al Centrului pentru Inovație în Medicină, spune că populația generală așteaptă în acest moment aprobarea oficială a vaccinului anti-COVID, pentru a lua o decizie cu privire la imunizare

„Este momentul în care se va naște ceea ce numim prospectul medicamentului. Până în acel moment, noi putem să ne referim doar la datele comunicate de companii, nu sunt toate datele, toate datele vor fi detaliate în acel prospect. (…) În general, majoritatea reacțiilor adverse care însoțesc vaccinurile sunt reacții ușoare și ne așteptăm ca acesta să fie profilul și pentru aceste vaccinuri. Acest proces de dezvoltare a medicamentelor este extrem de riguros. (…) Toleranța este zero din partea autorităților de reglementare.”

Întrucât mulți oameni sunt sceptici în ceea ce privește administrarea unui vaccin anti-COVID pentru că a fost creat într-un timp foarte scurt, cercetătorul a amintit un alt vaccin realizat într-un timp record.

„Vaccinul pentru Ebola a fost dezvoltat într-un număr de ani de trei ori mai mic față de numărul clasic pe care îl știam, această limită a ajuns undeva pe la 4 ani. Acum aproape 10 ani, un medicament pentru o anumită formă de cancer pulmonar a fost aprobat într-un an și jumătate de când au început studiile clinice pentru că s-a dovedit eficient și a beneficiat tot de o cale rapidă de evaluare.”

Cât despre tehnologia ARN mesager, cea folosită acum la crearea vaccinului împotriva virusului SARS-CoV-2, dr. Marius Geantă este de părere că aceasta va ajuta extrem de mult și în alte remedii revoluționare:

„E genul de tehnologie perfectă pentru secolul XXI, oportunitățile merg mai departe, în apariția cancerului are un rol cheie, același tip de abordarea poate fi folosită pentru a produce antigene care să activeze sistemul imun.”

În ceea ce privește campania de vaccinare din România, cercetătorul spune că autoritățile vor trebuie să verifice foarte atent cum se comportă populația după administrarea vaccinului:

„Așteptăm să vedem cum se vor comporta vaccinurile pe populații mai mari, e foarte important ca atunci când începe vaccinarea să avem în minte o activitate proactivă de supraveghere a persoanelor, pentru a înțelege profilul de reacții adverse.”

Cât despre procentul românilor care ar trebui să se vaccineze pentru a crea o imunizare colectivă, acesta diferă în funcție de vaccinul ce ar urma să fie folosit, spune dr. Marius Geantă:

„Dacă ne referim la vaccinurile care arată o eficacitate de 95% și avem o țintă de 70%, e clar că trebuie să vaccinăm aproape 80% din populație, ceea ce e foarte mult, în contextul în care avem o provocare logistică. Dacă vorbim despre al treilea vaccin, de la AstraZeneca, 70% eficacitatea, trebuie să vaccinăm toată populația practic, aici avantajul este că lanțul frigului este cel clasic, permite vaccinarea inclusiv la medicul de familie.”

Ștefan Dascălu, cercetător în imunologie la Oxford, spune că este de datoria autorităților să vină cu o campanie de informare eficientă, pentru ca vaccinarea să dea roade:

„O astfel de comunicare sugerează o lipsă de transparență, faptul că nu se comunică ceva clar lasă locul pentru speculații. Să o facă mai repede și să prezinte toate lucrurile care sunt relevante în acest moment.”

Și cercetătorul de la Oxford a vorbit despre speculațiile din jurul vaccinurilor anti-COVID, însă spune că acestea sunt lipsite de fond:

„Această accelerare a dezvoltării nu s-a făcut pe repede înainte, în schimb, ceea ce s-a făcut acum a fost pentru că am avut cunoștințe deja despre virusuri similare virusului SARS-CoV-2 pe care s-au continuat cercetările. Resursele materiale, financiare, umane, care au constribuit la dezvoltarea vaccinurilor, toate trebuie comunicate, nu s-a neglijat siguranța, dimpotrivă, a fost prioritară.”

Astfel, pentru ca toate aceste date să ajungă la populație este necesar ca specialiștii să facă informările, a mai spus Ștefan Dascălu:

„O decizie cu privire la imunizare trebuie să fie informată și trebuie facilitată prin intermediul experților, care au capacitatea necesară de a livra informația respectivă. Nu e sufieicent să se difuzee un spot publicitar sau să se anunțe pe un stâlp.”

Pe lângă beneficiul direct al vaccinări mai sunt și altele, indirecte, a mai explicat cercetătorul, la Piața Victoriei:

„Prin vaccinare, dacă noi doi ne vaccinăm, dacă intrăm în contact cu o persoană infectată, nu mai putem duce infecția mai departe. Prin statutul nostru de indivizi imunizați nu mai putem răspândi infecția.”

În scenariul optimist, în primăvara anului viitor vaccinul anti-COVID ar ajunge și la populația generală. Cu toate acestea, măsurile de protecție ar trebui respectate în continuare, este de părere Ștefan Dascălu:

„Și în urma implementării unui vaccin și presupunând că 60-70% dintre oameni vor fi imuni prin vaccinare, problema rămâne acolo, virusul rămâne în continuare în circulație. (…) Prin vaccinare vom reuși să scădem această presiune enormă asupra sistemului de sănătate și vom reuși să-i protejăm pe cei vulnerabili. Evident că virusul va mai fi acolo cu noi și indicat ar fi să nu renunțăm la măsurile de protecție încă o bună perioadă de timp după ce o să apară vaccinul. Va dura un timp până vom ajunge la un nivel de imunitate colectivă.”

Urmăriți în continuare emisiunea integrală:





Ascultă online Europa FM / Descarcă gratuit aplicaţia Europa FM pentru Android sau aplicaţia Europa FM pentru iOS