Parlamentul a aprobat majorările de salarii în educație și sănătate

Camera Deputaţilor a adoptat legea prin care sunt majorate salariile în educaţie şi sănătate, cu 184 de voturi „pentru”.

Parlamentarii PNL au lipsit de la vot.

Anterior, legea fusese adoptată de deputaţi pe articole, în forma votată de comisiile din Camera Deputaţilor.

Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a cerut în plen, din partea Guvernului, ca majorările propuse de Comisia Juridică să fie respinse, astfel încît să rămână în vigoare forma promovată de Executiv.

Dragoş Pîslaru spunea că Guvernul are „datoria” să se adreseze Curții Constituționale, pentru că nu sunt indicate sursele de finanţare.

Asemenea cum am făcut în cazul pensiilor speciale, asemenea cum am făcut în cazul oricăror măsuri care au un impact care nu poate fi suportabil, este de datoria Guvernului să se adreseze forului care poate decide aceste conflicte între puterile în stat, să ni se spună de către Curtea Constituţională dacă este sau nu constituţional să adopţi un astfel de pachet fără să indici resursele deloc„, a spus ministrul.

Pîslaru a precizat că o decizie va fi luată „în cîteva zile”.

Calcule

Aplicarea modificărilor duce la majorări salariale care, în cazul unui director de unitate de asistenţă socială pot ajunge până la 54% (de la 4,212 lei la 6,498 de lei).

Un asistent social ar putea încasa cu pînă la 38% mai mult (de la 2,382 de lei la 3,297), în timp ce pentru salariul unui psiholog stagiar în aceeaşi unitate nivelul creşterii este de 6%, ceea ce reprezintă mai puţin de 100 de lei.

În cazul unui director de program de rezidenţiat creşterea este de 12,5%, iar salariul unui medic coordonator la serviciul de ambulanţă ar spori cu 10%.

Cel mai mare impact bugetar al modificărilor – de aproape 3 miliarde – îl au majorările cu o medie de 15% ale salariilor de bază pentru personalul din sănătate, inclusv cel administrativ, de la 1 decembrie 2016 şi pentru personalul din învăţămînt, de la 1 ianuarie 2017.

Amenințare sau avertisment?

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a acuzat Guvernul că „minte” şi „dezinformează” în privinţa impactului legii.

El a amintit că, potrivit Codului Penal, răspîndirea de informaţii false care afectează siguranţa naţională se pedepseşte cu închisoare.

Vreau să vă anunţ public că Parlamentul nu va mai sta spectator. În articolul 404 din Codul penal se Prevede: comunicarea sau răspîndirea prin orice mijloace de ştiri, date sau informaţii false ori de documente falsificate, cunoscînd caracterul fals al acestora, dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani. Asta nu este o ameninţare, este doar o avertizare„, a spus Liviu Dragnea.

Liderul PSD a respins și afirmațiilor potrivit cărora Legea responsabilităţii fiscal-bugetare ar fi oprit Parlamentul să adopte astfel de măsuri înainte de alegeri/

Parlamentul este singura instituţie din România care adoptă legi. Parlamentul nu poate fi oprit să adopte o lege, pentru că asta este esenţa democraţiei. Legea resposabilităţii fiscale se referă la interdicţia Guvernului, nu la Parlament. Nicăieri în lume un Parlament nu poate fi oprit să legifereze„, a susţinut Dragnea.

 

 





Ascultă online Europa FM / Descarcă gratuit aplicaţia Europa FM pentru Android sau aplicaţia Europa FM pentru iOS