Confidenţialitate

Jurnaliştii Rise Project, despre anchetele din timpul pandemiei: Principiul de bază e că orice sursă are un interes

Jurnaliştii Rise Project Roxana Garaiman, Ana Poenariu şi Andrei Ciurcanu, care şi-au adjudecat Premiul întâi şi Premiul Juriului la Gala Superscrieri 2021, au vorbit cu Alice Iacobescu, la Piața Victoriei, despre jurnalismul de investigație din România.

Roxana Garaiman a vorbit despre seria de investigații Clan City, pe care o puteți citi pe Rise Project și a explicat cum a ajuns să descopere legătura dintre crima organizată și administrația locală, una tot mai des întâlnită atunci când e vorba de interesele comune ale celor două părți:

„Pe mine m-a scanalizat personal știrea cu acest personaj, Nelu Lupu, fost comisar, care, din cauza unor greșeli personale și din dorința de a ascunde o excursie a reușit să închidă mai multe instituții. A declanșat ceva în mine, m-a supărat foarte tare și am vrut să aflu care e povestea. (…) De acolo, timp de o lună, am vorbit doar la telefon, nu am scris nimic, nu știam că o să iasă ceva, eram foarte curioasă să scot la lumină această poveste pentru care el a riscat atât de mult să o ascundă, asta m-a intrigat.

Ana Poenariu şi Andrei Ciurcanu s-au ocupat de o altă serie de investigații, Oameni și măști, ce a urmărit afacerile cu echipamente medicale și achizițiile de stat derulate în timpul pandemiei. Iată principalele conluzii:

„Discutând cu Ana și cu ceilalți colegi, ne-am dat seama că va fi o penurie de echipamente medicale pe piață, ne-am dat seama că statul român nu e capabil să se organizeze în timp și atunci am făcut ceea ce ar fi trebuit să facă autoritățile statului, ne-am infiltrat între cei care au inundat piața neagră de echipamente medicale și de măști de uz medical sau de protecție”, a spus Andrei Ciurcanu.

„Am descoperit un alt clan de interlopi care avea legătură cu autoritățile statului și care furnizase măști de protecție companiei de stat, măști care au ajuns în spitale și medicii ne spuneau că nu sunt bune de nimic, că se rup în momentul în care le pun pe față. (…) Ne-am infiltrat în alt clan de interlopi, pretinzând că suntem oameni de afaceri și că avem legături cu instituțiile statului. (…) Am aflat că clanurile de interopi vindeau măști, măști care ajungeau inclusiv în spitale sau în alte autorități ale statului”, a adăugat Ana Poenariu.

Problema cea mai mare descoperită de jurnaliștii Rise Project în această afacere a fost că, în urma acestor tranzacții, piața din România a fost inundată de măști neconforme, după cum spune Andrei Ciurcanu:

„Pe piața din România au ajuns milioane de măști care nu erau certificate, autorizate, avizate, nu trebuiau să fie puse pe piață legal, nimeni nu știa dacă te protejează sau nu. A doua problemă era de ce statul permite unor clanuri de interlopi să întrepătrundă acest contract pe care și-l asumase statul român, de a proteja populația din România.”

Mai mult, statul român s-a folosit de pandemie pentru a mări termenul de răspuns la cererile privind informațiile publice, de la 30 la 60 zile. Ana Popenariu:

„Una dintre primele măsuri în pandemie a statului a fost să mărească timpul de răspuns pe cereri de 544 (Legea care oferă acces la informații de interes public) și atunci evident că a trebuit să ne regrupăm și am luat-o invers, am pornit de la persoanele din spitale și așa am ajuns să creionăm materialele. Ne-am trezit într-o situație în care toate achizițiile publice făcute de entitățile statului nu mai apăreau nicăieri. (…) Când vezi oameni care spun că nu trebuie să fie investigați, îți dai seama că ceva e greșit acolo, tocmai banul public a fost miza materialelor noastre.”

Jurnalistul Rise Project Andrei Ciurcanu a explicat, la Piața Victoriei, și ce-i motivează pe unii să devină surse:

„Ai oameni care vor să-și execute șeful, să se răzbune, sunt făcuți cam din același aluat ca al șefului. După care sunt personaje care urmează diferite strategii, ori din interes personal, ori din interesul anumitor instituții. (…). Sunt personajele care au intrat într-un conflict moral interior teribil, care nu mai acceptă să fie călărit de șef, lipsa de profesionalism din instituție”.

„Principiul de bază e că orice sursă are un interes și de la ideea asta trebuie să pleci. Orice sursă poate fi bună atât timp cât în decursul relației pe care o construiești cu ea reușești să-i afli care-i este motivația, să-i afli interesul”, a completat Roxana Garaiman.