Jurnal de festival: Les films de Cannes à Bucarest (4)

În această primăvară, cînd Jacques Audiard cîștiga (oarecum suprinzător) trofeul festivalului de la Cannes, criza refugiaților nu ajunsese pe prima poziție a jurnalelor europene de știri.

Mai răzbătea, din cînd în cînd, cîte-o știre despre oameni înecați în Mediterana, în ambarcațiuni ca vai de ele, și cam atît.

Un calcul de oportunitate, așadar, e exclus, chiar dacă nu e nimic în neregulă în a trata – polemic, dacă e cazul – teme de actualitate în cinema.

Iar Dheepan este, și în lumina celor întîmplate peste vară, un film extrem de oportun.

Inspirat a fost Audiard și cînd a ales să se concentreze asupra unor etnici tamili: despre sirieni și africani mai toată lumea știe cîteva lucruri, Asia de Sud ne e mai puțin familiară. Străinul, deci, iese mult mai puternic în evidență, chiar și-atunci cînd nimerește într-un pestriț centru de cazare pentru refugiați și imigranți (nu, cele două cuvinte nu sunt sinonime).

Lucrurile se petrec în Franța, iar statutul lui Dheepan e incert: e un fost membru al Tigrilor Tamili (organizație considerată teroristă care milita pentru crearea unui stat independent în nord-estul Sri Lankăi), dar a făcut rost de un set de acte false, a „împrumutat” o familie – o tînără femeie și-o copilă – și-a ajuns în Europa. E un refugiat? Un imigrant? Sau e „barbarul” care-a pătruns în cetate?

Regizorul nu dă un răspuns clar, deși urmărește cu empatie căderea personajului său. Căci, ciudat, dincolo de diferențele culturale și de mentalitate pe care te-ai aștepta să le vezi surprinse într-un astfel de film, căderea se produce – în parte – din cauza altor tovarăși de suferință, a altor refugiați și/sau imigranți.

New World Order

Din acest punct de vedere, Dheepan funcționează aproape ca un film noir, pentru că știi fără să ți se spună în față că omul e un damnat, că n-o să poată sări peste umbra sa și că, mai devreme sau mai tîrziu, va pune mîna pe armă. Iar ritmul e aproape perfect, de manual: expozițiune, intrigă, desfășurare a acțiunii, punct culminant, deznodămînt (cu acesta din urmă am eu o mare problemă, dar nu pot risca să vă stric filmul).

Din fericire, cîștigătorul Palme d’Or-ului nici nu compătimește ipocrit, nici nu condamnă xenofob: se mulțumește să observe, să dea contur personajelor și să mențină, surdă, tensiunea. Dar chiar și-atunci cînd lucrurile o iau razna violența se trage în afara cadrului: Dheepan nu e showbiz, e dramă.

Dacă regia lui Audiard e reținută, detașată aproape, iar acrobațiile de ordin tehnic – rare, preocuparea lui pentru adevărul vieților expuse lasă loc de desfășurare unui formidabil trio actoricesc.

Aproape că-ți vine să spui că Dheepan e un film cu trei roluri principale: bărbatul chitit s-o rupă cu trecutul și vulnerabil pînă-n punctul în care se-ndrăgostește ca prostul, tînăra femeie cinică și grăbită să plece (și) mai departe și copila de nouă-zece ani rămasă fără părinți, victimă fără vină a unui război pe care nu-l înțelege și a unor împrejurări pe care nu le poate influența.

Sau poate?

Din punctul meu de vedere, o scenă de pe la mijlocul lui Dheepan oferă pe tavă cheia de interpretare a acestui film – bine bruftuluită de femeia care pretinde că i-ar fi mamă, dar care nu se îndură nici s-o pupe cînd o aduce la școală, fetița și-adună curajul, ridică fruntea, și spune tăios și limpede: „Trebuie să te porți mai bine cu mine”. Scena pare forțată, dar tonul calm și sigur pe sine cu care e rostită respectiva replică face ca ea să funcționeze ceas. Iar pe tricoul fetiței, trei cuvinte: New World Order –Noua Ordine Mondială.

La fel de eficace este scena în care izbucnește primul conflict armat dintre găștile care-și dispută întîietatea în traficul local de droguri: împușcăturile pun instantaneu pe fugă femeile și copiii de care acestea au grijă. Grăitor e, însă, faptul că toată lumea știe ce are de făcut: în cîteva secunde, fiecare s-a tupilat pe unde-a putut, iar camera fixă surprinde o alee netulburată nici măcar de-o respirație. Deprinderile din război în locul refugiului – sau, altfel spus, you can run, but you cannot hide.

Dheepan intră în cinematografele din România pe 30 octombrie, distribuit de Independența Film.