Guy Verhofstadt: „Această Uniune Europeană, așa cum funcționează acum, nu va supraviețui secolului XXI”

Uniunea Europeană are urgent nevoie de reforme profunde, spune – într-un interviu în exclusivitate la Europa FM – liderul grupului liberal-democrat din Parlamentul European, Guy Verhofstadt.

Eurodeputatul belgian propune, între altele, să se renunțe la regula unanimității în luarea deciziilor și adaugă că – dacă va fi nevoie – Tratatele Uniunii Europene trebuie modificate.

Nu suntem pregătiți pentru următoarea criză economică și financiară„, susține Guy Verhofstadt, care și-ar dori ca Uniunea Europeană să creeze „campioni” în economia digitală și să susțină puternic tehnologiile nepoluante.

În opinia sa, Europa are nevoie de mai multă federalizare și de o alocare mai judicioasă a cheltuielilor.

Cheltuielile noastre militare sînt cea mai mare risipă de bani din istoria modernă a Europei„, crede Guy Verhofstadt, care se pronunță pentru o politică de apărare comună și pentru înființarea unei armate europene.

Cheltuim de trei-patru ori mai mult decît Rusia pentru armată.

Dar nu prea sînt sigur că, dacă rușii vin încoace, prin România, i-am putea opri. Nu suntem capabili de așa ceva.

Cheltuielile noastre militare sînt cea mai mare risipă de bani în istoria modernă a Europei.

De aceea spun să începem cu o comunitate europeană a apărării și cu o armată europeană – astfel creezi valoare adăugată.

Pe de altă parte, liderul ALDE e de acord că Europa are nevoie de un set de standarde clare în privința securității sociale, astfel încît „lumea să știe cît cîștigă, de ce drepturi se bucură și ce îndatoriri are„.

Europa nu va fi niciodată populară dacă Europa nu se hotărăște să garanteze aceste standarde”, adaugă el.

Guy Verhofstadt e de părere că U.E. are, de asemenea, nevoie de o taxare mai judicioasă a marilor companii și de măsuri energice de combatere a evaziunii fiscale.

Ceea ce e important e să taxăm companiile mari, monopoliste (în majoritate americane) în același fel în care taxăm micile companii.

Pentru moment, micile companii achită nota de plată, nu giganții Internetului – care contribuie, poate, cu taxe la jumătate din nivel, dacă nu chiar mai reduse.

Transcrierea părții a doua a interviului

– Unii dintre eurodeputații ALDE din România au lăsat să se înțeleagă că sînteți dispus să-i “predați” grupul politic lui Emmanuel Macron, în schimbul președinției viitorului Parlament European. 

E o prostie. Ce încercăm noi să facem e să fondăm un nou grup centrist și pro-european, care are drept obiective să înnoiască și să reformeze Uniunea Europeană cît mai repede posibil. Vom face asta săptămîna viitoare, în baza rezultatului alegerilor. E adevărat că muncim împreună cu Emmanuel Macron – mulți dintre eurodeputații noștri se află deja în partidul lui Emmanuel Macron. Uniunea Europeană se va schimba, pentru că – încă o dată – din 1979 încoace, de la primele alegeri europarlamentare încoace, majoritatea a fost întotdeauna a socialiștilor și a conservatorilor de modă veche, iar noi vrem să rupem această majoritate, să facem loc pentru reînnoirea Uniunii Europene.

Această Uniune Europeană, așa cum funcționează acum, nu va supraviețui secolului XXI. E nevoie de reformă. Nu sîntem capabili să rezolvăm criza migrației, pentru că statele membre nu se pot pune de acord asupra căii de urmat. În “cartierele”  noastre sîntem slabi. Și, cu siguranță, nu trebuie să explicăm asta României: nu foarte departe de ea sînt conflicte înghețate în care nu jucăm vreun rol. Nu sîntem pregătiți pentru următoarea criză economică și financiară: guvernanța Uniunii Europene, din punct de vedere economic, nu e bine așezată. Și, în fine, nu avem vreun rol în lumea digitală de astăzi. Sînt numai firme americane (Amazon, Google, Facebook) sau asiatice (AliBaba), nici una europeană. Trebuie să creăm “campioni europeni” cît mai curînd posibil. Aceasta e reforma în profunzime de care avem imensă nevoie în Europa și de aceea formăm acest nou grup: pentru a fi cît mai puternici, pentru a avea influență și pentru a aduce schimbarea în Europa.

– La asta vă gîndeați cînd ați declarat că, astăzi, Uniunea Europeană nu există?

Da. Chiar cred asta: să fim sinceri, nu e vorba de o uniune, e o confederație de state-națiune. Dacă o țară, una singură, se opune unei politici anume, aceasta nu se concretizează. Am văzut asta de multe ori. Ne confruntăm și acum cu criza migrației pentru că statele membre nu se pot pune de acord în această privință. În opinia mea, trebuie să fondăm o adevărată uniune. De ce e ea necesară? Pentru că lumea de mîine va fi cu totul diferită: deja este dominată de chinezi, indieni, americani și ruși. Într-o astfel de ordine mondială numai o Europă unită poate apăra interesele cetățenilor noștri  și modul nostru de viață.

– Ca să fie foarte limpede: vorbiți despre renegocierea Tratatelor?

S-ar putea întîmpla. Și dacă, în cele din urmă va fi necesar, da. De altfel, Mișcarea Renaissance, a președintelui Emmanuel Macron, a propus asta. Dacă va fi necesar, o vom face. Așa nu mai putem continua.

– În baza Tratatelor actuale, pare aproape imposibil.

Nu e imposibil. Am schimbat Tratatele de mai multe ori în trecut, dar ceea ce cred că ne trebuie acum e să schimbăm regula unanimității. Acesta e principalul obstacol în calea Uniunii Europene: incapacitatea de a decide și de a rezolva o problemă.

Europa federală

– Sînteți unul dintre cei mai vizibili partizani ai Europei federale, ați spus-o deja. Cum ar putea un super-stat european să…

Nu e vorba de un super-stat. Protestez față de acest termen. E tocmai opusul unui super-stat: acesta e centralizat, iar la vîrf (cum se întîmplă în Franța, cu Parisul) se iau toate deciziile. Absolut toate. Nu e cazul într-un stat federal: acolo decizi la nivelul cel mai potrivit. Dacă aplici o politică locală, decizi la nivel local. Dacă e mai bine să o aplici la nivel regional, la nivel regional o vei face. La nivel național, tot așa, și doar acele politici care aduc valoare adăugată cooperării europene se decid la nivel european.

Să vă dau un exemplu: apărarea. Armata. Lumea nu prea știe asta, dar cheltuielile noastre  cu apărarea sînt la jumătatea nivelului din Statele Unite. Dar putem asigura doar 10% din operațiunile armatei americane. Nu știu dacă sînteți un matematician…

– Dimpotrivă.

Nici eu. Dar știu – și știți și dumneavoastră – că un astfel de procentaj înseamnă că ești de trei-patru ori mai puțin eficient, nu? Nu e foarte greu de priceput. Încă un exemplu, prin comparație cu Rusia: cheltuim de trei-patru ori mai mult decît Rusia pentru armată. Dar nu prea sînt sigur că, dacă rușii vin încoace, prin România, i-am putea opri. Nu sîntem capabili de așa ceva. Cheltuielile noastre militare sînt cea mai mare risipă de bani în istoria modernă a Europei. De aceea spun să începem cu o comunitate europeană a apărării și cu o armată europeană – astfel creezi valoare adăugată. Europa funcționează cel mai bine cînd își combină eforturile, reduce costurile și cînd ai solidaritate între statele membre ale Uniunii. Cu Trump în Casa Albă, cine știe dacă vom primi ajutor la nevoie?

Asta înțeleg eu printr-o federație europeană. Folosesc mereu cuvintele “Statele Unite ale Europei” – au mai făcut-o și Churchill, și Victor Hugo, dar de asta avem nevoie: nu mai jucăm nici un rol la nivel global. Dacă e un conflict în Siria și se organizează o conferință de pace, e vorba de o întîlnire între ruși și americani – în Europa, la Viena. Astfel se desfășoară lucrurile: noi nu avem nici un rol. Ca să ne recîștigăm autoritatea, suveranitatea și posibilitatea de a ne apăra modul de viață și interesele, avem nevoie de o Europă puternică. Acesta e punctul meu de vedere, iar el n-are nimic de-a face cu un super-stat: știți care este bugetul Uniunii Europene, e – mai mult sau mai puțin – la nivelul bugetului Belgiei. Un super-stat cu bugetul unei țărișoare!

– Să reformulăm, atunci:  cum o să funcționeze un stat federal european, viitoarele State Unite ale Europei, în condițiile în care 31 de milioane dintre cetățeni trăiesc chiar acum în deprivare materială severă? Dacă oamenii aceștia s-ar strînge laolaltă, ar forma al șaptelea stat membru ca populație.

Ar funcționa grație unei economii mai dezvoltate, devenind un lider în economia digitală, cu propriile companii – nu americanii Amazon și Google, ci variantele europene ale Amazon, Google și Facebook. Ar funcționa printr-o nouă industrie, una care ia în seamă transformările ecologice ale continentului. De ce să nu creăm un campion european” care produce mașini cu baterii regenerabile cu hidrogen? Toate acestea vor face parte din  noua ordine mondială.

Politica fiscală și piața muncii

– Dar de ce nu o politică fiscală comună?

Sînt pentru o politică fiscală comună ca bază de plecare: sînt un liberal, cred că statele membre pot decide care e povara fiscală pe care vor să o pună în seama companiilor. Dar baza ar trebui să fie aceeași – ar trebui să avem aceeași definiție a profiturilor care trebuie taxate. Ceea ce e important e să taxăm companiile mari, monopoliste (în majoritate americane) în același fel în care taxăm micile companii. Pentru moment, micile companii achită nota de plată, nu giganții Internetului – care contribuie, poate, cu taxe la jumătate din nivel, dacă nu chiar mai reduse. Politica fiscală nu trebuie să înlăture autonomia statelor membre , dar avem nevoie de o definiție comună în statele membre și avem nevoie de mari companii care să plătească aceleași taxe ca cele mici.

– Mă gîndeam, mai degrabă, la modalitățile de evaziune fiscală despre care-am aflat grație documentelor din Panama Papers sau LuxLeaks.

 – Nu numai asta, dar și pe continent se întîmplă ca marile companii să evite plata taxelor, în detrimentul celor mici. Trebuie să rezolvăm această problemă – politica fiscală  ar trebui să fie una dintre prioritățile europene.

– Ar putea fi asta, credeți, una dintre explicațiile revirimentului populist?

Dar ceea ce propun populiștii e să limităm mobilitatea forței de muncă. Ceea ce e o nebunie – sînt trei milioane de locuri de muncă neocupate. Pe de o parte avem milioane de tineri fără slujbe, pe de alta – milioane de slujbe neocupate în Europa. Lipsește mobilitatea forței de muncă. Este redusă, iar populiștii vor să o reducă și mai mult. Unii oameni din România, de exemplu, merg la muncă în Vestul Europei. Ei (populiștii, n.red.) nu vor așa ceva, critică asta. Eu cred că e o prostie, pentru că Europa nu e doar o piață comună a bunurilor și serviciilor, e mai ales o comunitate a cetățenilor, a forței de muncă. Oamenii au posibilitatea, dacă nu-și găsesc de muncă într-o țară, să-și caute de lucru în alta. Am mai spus-o: sînt trei milioane de locuri libere de muncă în Europa, ceea ce este o pierdere enormă.

– Pe de altă parte, inteligența artificială va face să dispară sute de mii, dacă nu milioane de slujbe.

Și, în același timp, tot inteligența artificială va crea o multitudine de alte slujbe. Nu e adevărat că progresul și inovația distrug locurile de muncă: se întîmplă în anumite cazuri, dar în același timp se creează alte meserii. E vorba de meserii noi, așa că oamenii au nevoie de educație. E posibil ca, pe parcursul unei vieți, să nu ai o singură meserie, ci mai multe. Acesta va fi viitorul.

– Sînteți un fost ministru al bugetului (în Belgia) și mă întrebam cum vedeți evoluția unor noțiuni precum ziua de muncă și salarizarea.

– În unele profesii vor fi cu mult mai puțin rigide. Flexibilitatea e cheia într-o economie modernă.

– „Flexibilitatea” înseamnă adesea contracte temporare de muncă și un program din zorii zilei pînă la miezul nopții.

Sînt împotriva acestor contracte. Avem nevoie de standarde minimale de siguranță pentru forța de muncă, astfel încît lumea să știe cît cîștigă, de ce drepturi se bucură și ce îndatoriri are.

– Salariu minim european, asta spuneți?

Sînt mai degrabă pentru venitul minim garantat, un termen mai general, care se aplică și situațiilor în care nu ai un loc de muncă. E nevoie, de asemenea, de standarde sociale la nivel european. Europa nu va fi niciodată populară dacă Europa nu se hotărăște să garanteze aceste standarde.

– În fine, să prespunem c-ați ajunge președinte al Comisiei Europene după alegeri. Care ar fi imele trei decizii strategice pe care le-ați pune pe masa Consiliului European?

Le-aș propune să renunțăm la regula unanimității, pentru că așa putem lua decizii mai repede. În al doilea rînd, haideți să reducem Comisia Europeană: un mic Guvern european, cu 12-15 oameni. A treia propunere ar fi pregătirea, în ritm foarte rapid, a investițiilor pentru o nouă perioadă de creștere economică, una care să creeze locuri de muncă pentru acele 31 de milioane de persoane despre care vorbeați.





Ascultă online Europa FM / Descarcă gratuit aplicaţia Europa FM pentru Android sau aplicaţia Europa FM pentru iOS