Se înmulțesc fraudele prin telefon, avertizează Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC). Cele mai folosite scenarii – apeluri false în numele Poliţiei Române şi al Băncii Naționale Române. Oamenii sunt sfătuiți să nu ofere date personale sau bancare prin telefon.
O presupusă „agentă de la poliţie” susţine la telefon că un infractor internaţional căutat prin Interpol s-ar fi prezentat la o bancă din România şi ar fi încercat să obțină un împrumut folosind identitatea persoanei vizate.
Este trimisă și o fotografie a unei legitimaţii de poliţie prin WhatsApp, pentru a spori credibilitatea, spun specialiştii DNSC.
Victima este redirecţionată către un presupus „specialist” din cadrul BNR, care trimite o scrisoare falsă, ce pare emisă de către guvernatorul Mugur Isărescu, în care se susţine gravitatea cazului.
Discuția continuă apoi pe aplicaţii precum Telegram sau Whatsapp. Acolo, infractorii cibernetici cer date bancare.
Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică sfătuiește oamenii să nu se lase intimidați de presupuse „articole de lege”sau tonuri autoritare, să închidă apelurile și să nu ofere date personale sau bancare.
Recomandări de securitate de la DNSC:
- Nu oferi date personale sau bancare prin telefon.
- Închide apelul și sună înapoi la numărul oficial al instituției.
- Nu continua discuția pe WhatsApp, Telegram sau Signal.
- Verifică imaginile primite cu reverse image search.
- Nu instala aplicații de control la distanță.
- Nu te lăsa intimidat de ton autoritar sau “articole de lege”.
- Monitorizează conturile și setează alerte de tranzacție.
Sursa foto: Shutterstock
