Franța: echipa de campanie a lui Macron reclamă un atac informatic „masiv”

Echipa de campanie a favoritului la alegerile prezidenţiale din Franţa, Emmanuel Macron, a anunţat că a fost ţinta unui atac informatic de proporţii.

În urma acestuia au fost publicate online numeroase e-mailuri din campanie, cu o zi şi jumătate înainte ca alegătorii să meargă la urne pentru al doilea tur de scrutin.

Comisia de Control a campaniei electorale a cerut presei şi cetăţenilor să nu redistribuie conţinutul documentelor interne obţinute de hackeri.

Potrivit agenției de știri France Presse, publicarea unor astfel de documente cu o zi înainte de alegeri poate reprezenta o încălcare a legii.

“Difuzarea sau redifuzarea unor astfel de date, obţinute fraudulos şi care ar fi putut fi, după toate aparenţele, amestecate cu informaţii false, este susceptibilă să intre sub incidenţa penală (…) şi să implice responsabilitatea autorilor”, a avertizat Comisia.

Până la nouă gigabiți de date au apărut pe un profil numit EMLEAKS, pe Pastebin, un site care permite distribuirea anonimă de documente.

Deocamdată nu este clar cine este responsabil pentru publicarea datelor şi nici dacă acestea sunt reale.

Potrivit mișcării En Marche!, în numele căreia candidează Emmanuel Macron, documentele arată numai funcţionarea normală a campaniei prezidenţiale, însă documentele autentice ar fi fost amestecate pe reţelele de socializare cu unele false, pentru a răspândi “îndoiala şi dezinformarea”

Potrivit unui cercetător în securitate informatică de la Digital Forensic Research Lab, analizele iniţiale sugerează că un grup din SUA al activiștilor de extremă dreapta s-ar fi aflat la originea atacului.

Documentele au fostapoi  preluate şi promovate de susţinători ai lui Marine Le Pen.

Hashtagul #MacronLeaks a fost folosit prima dată de Jack Posobiec, un activist pro-Trump al cărui profil de pe Twitter îl identifică drept coordonatorul site-ului de extremă-dreapta Rebel TV.

Un oficial din Ministerul de Interne a refuzat să comenteze, invocînd normele franceze care interzic orice comentariu care ar putea influenţa alegerile în ultima zi.

Influența Rusiei?

Primele informaţii privind un atac informatic vizând mișcarea En Marche! au apărut la sfârşitul lunii trecute.

Un cercetător la compania de securitate informatică din Japonia Trend Micro a declarat că are dovezi că un grup de hackeri cunoscut ca Pawn Storm sau APT28 a vizat echipa de campanie a lui Macron cu e-mailuri virusate şi a încercat să instaleze viruşi şi programe de supraveghere.

Potrivit lui, există indicii care leagă atacurile vizînd campania lui Macron cu cele de anul trecut, care au vizat servere ale Partidului Democrat din SUA.

Expertul a avertizat că tehnici similare au fost folosite şi în cazul partidului cancelarului Germaniei, Angela Merkel, în aprilie şi mai 2016.

Rusia a negat orice implicare în atacurile care au vizat campania lui Macron.

În februarie, secretarul general al En Marche! a afirmat că partidul a fost vizat de “sute, dacă nu mii” de atacuri vizînd reţelele sale şi bazele de date.

Potrivit lui, atacurile ar fi fost lansate de pe teritoriul Rusiei.

Avans

Aproape 47 de milioane de francezi sunt chemaţi la urne duminică, pentru al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale.

Emmanuel Macron şi-a consolidat avansul în sondaje în faţa rivalei sale de extremă dreapta Marine Le Pen, în ultima zi a unei campanii electorale tumultoase, care a dat peste cap politica ţării.

Patru sondaje noi îl creditează pe Macron cu 62% din intenţiile de vot în al doilea tur de scrutin, faţă de 38% pentru Le Pen.

Pe de altă parte, un sondaj publicat vineri arată că un sfert dintre alegătorii francezi probabil că se vor abţine duminică.

Mulţi dintre ei sunt alegători de stînga, dezamăgiţi că toţi candidaţii lor au fost eliminaţi din primul tur de scrutin.

O astfel de rată de absenteism ar fi a doua cea mai mare la un al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, după cea din 1965.

Ea subliniază nemulţumirea multor alegători faţă de opţiunile existente.

În primul tur de scrutin, rata de participare a fost de aproape 78%.