Confidenţialitate

Făgăraş, cetatea care nu a fost niciodată cucerită – GALERIE FOTO

Povestea Cetăţii Făgăraş începe în secolul al XII-lea, când voievodul Ţării Româneşti, Negru Vodă, construieşte aici un punct fortificat care să asigure securitatea drumului comercial ce făcea legătura dintre Ţara Românească şi Transilvania.

La jumătatea secolului al XIII-lea, în anul 1241, respectiva cetate de lemn a fost distrusă prin incendiere de popoarele migratoare mongole.

Din ordinul lui Ştefan Mailat, un voievod român din Ţara Făgăraşului, cetatea a fost reconstruită, folosindu-se materiale mai rezistente, precum piatra şi cărămida, transformând-o într-un castel de apărare.

Ştefan Mailat a dorit ca zidurile exterioare ale cetăţii să aibă o grosime între 8 şi 10 metri, iar la bastioane o grosime de 12 metri.

Forma Cetăţii Făgăraş este una de trapez, cu partea de nord-est mai alungită, în capătul estic existând cel mai înalt turn al cetăţii, Turnul Temniţei, de unde cei care stateau de strajă vedeau când se apropie invadatorii.

Chiar dacă cetatea a fost asediată de 26 de ori, ea nu a fost niciodată cucerită, neputându-se străpunge zidurile exterioare.

Cetatea a fost preluată apoi de trei familii importante ungureşti. În decursul a trei secole, aceste familii vor contribui la construcţia cetăţii, mai ales în interior.

În anul 1599, Mihai Viteazul se retrage în Cetatea Făgăraşului împreună cu soţia sa, Doamna Stanca.

După moartea lui Mihai Viteazul, Doamna Stanca a fost închisă într-una dintre încăperile cetăţii pentru o perioadă de şase luni.

La sfârşitul secolului al XVII-lea, cetatea este transformată într-o garnizoană militară habsburgică.

Cetatea şi-a păstrat caracterul militar pentru o perioadă înlungată, până în apropierea celui de-al Doilea Război Mondial.

La începutul anilor 1948, cetatea îşi schimbă brusc destinaţia şi este transformată într-o închisoare politică comunistă.

Au fost închişi aici miliţieni, avocaţi, doctori, studenţi sau simpli ţărani care nu au fost de acord cu colectivizarea.

Aici, securiştii şi-au excelat modalităţile de tortură pe care le-au învăţat din şcoala rusească, iar numărul deţinuţilor sau al morţilor nu poate fi stabilit cu exactitate.

*Vizitarea Cetăţii Făgăraş a fost realizată cu sprijinul agenţiei de turism Scorilo Travel Vacanţe.

Foto: Lavinia Dragomir