Cronică de film: Lumea e a mea, de Nicolae Constantin Tănase

Nimic nu e mai ușor pe lume decît să iei peste picior un întreg grup social.

Cu totul altceva e să încerci să-nțelegi ce i se întîmplă și de ce se comportă într-un fel sau altul.

Așa- numiții “cocalari și prințese” sunt materialul de lucru al lui Nicolae Constantin Tănase, un tînăr regizor român care debutează în lungmetraj săptămîna aceasta.

Filmului îi spune Lumea e a mea și este – în ciuda unor îndrăzneli stilistice ori de limbaj – o clasică poveste despre maturizare în împrejurări potrivnice.

Altfel spus, cum ar fi arătat Rebel fără cauză dacă în rolul lui James Dean s-ar fi aflat o adolescentă din România care-l adoră pe Florin Salam și care vrea de la viață „bani, valoare și respect”?

Lumea e a mea a pornit ca un scenariu de licență al scenaristei Raluca Mănescu”, spune regizorul.

Inițial, povestea urmărea trei adolescente și prietenia lor. Am crezut că e necesar un film despre maturizare în peisajul românesc, un film care să vorbească despre adolescenții de azi fără să îi judece”.

Nicolae Constantin Tănase adaugă că a lucrat cu mai mulți neprofesioniști la acest lungmetraj pentru că „emoțile și trăirile erau universale”.

„Am știut că, dacă ele vor înțelege situația personajului și îi vor cunoaște temperamentul, se vor putea transpune în pielea lui (…), iar cu puțin exercițiu îl vor putea interpreta fără probleme”.

Potrivit cronicarului de film al Europa FM, Filip Standavid, lucrul cu neprofesioniști sau cu începători într-ale actoriei se dovedește însă, în Lumea e a mea, foarte riscant.