CCR: Există conflict între Parchet şi Parlament pe tema protocoalelor cu SRI | AUDIO

Curtea Constituţională a României a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, pe de o parte, şi Parlament, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte.

Tema conflictului o reprezintă protocoalele de colaborare cu SRI din 2009 şi 2016.

În sesizare se spune că efectele protocoalelor continuă să se producă şi după denunţarea lor, au declarat surse juridice agenției de știri Mediafax.

Decizia judecătorilor Curții vine după ce aceștia au amânat în mai multe rânduri pronunțarea asupra acestui conflict.

Curtea Constituțională anunță că parchetele și instanțele judecătorești sunt cele care vor stabili dacă s-a încălcat legea prin depășirea competențelor, în cazul dosarelor care au la bază acte efectuate în baza protocoalelor secrete dintre Ministerul Public și SRI.

Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, precum și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și unitățile subordonate vor verifica în cauzele pendinte în ce măsură s-a produs o încălcare a dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, și vor dispune măsurile legale corespunzătoare“.

Este vorba, așadar, despre cauzele aflate în curs de soluționare, asupra cărora nu s-a luat o decizie definitivă.

Argumentele părților

În şedinţa CCR din 28 noiembrie, părţile implicate în conflict și-au susţinut punctele de vedere.

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, a spus atunci că situaţia de după 2009 ar fi precum cea din perioada comunistă, când serviciile secrete făceau investigaţii penale.

Florin Iordache l-a acuzat pe procurorul general, Augustin Lazăr, că a minţit atunci când a spus că protocoalele sunt doar metodologii de lucru.

În replică, reprezentantul Ministerului Public la CCR, Iuliana Nedelcu, a declarat că acestea au fost documente tehnice şi că nu a existat o interdicţie de clasificare a lor.

Totodată, Iuliana Nedelcu a spus că protocoalele nu au stabilit norme juridice de conduită.

Primele reacții

Întrebat ce se va întâmpla cu deciziile definitive ale justiției într-o serie de dosare de mare corupție, deputatul PSD Florin Iordache a răspuns că așteaptă motivarea Curții.

În opinia sa, însă, dosarele care conțin acte obținute nelegal sunt lovite de nulitate absolută.

Din partea USR, Stelian Ion crede că puterea nu și-ar fi atins toate obiectivele.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Decizia CCR vorbește și despre comisia parlamentară de control asupra SRI, care nu și-ar fi exercitat toate atribuțiile în acest caz.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Adrian Toni Neacșu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, e de părere că decizia Curții  poate duce la creșterea numărului de contestații în anulare împotriva deciziilor definitive pronunțate în dosarele de mare corupție.

Camera Deputaților a sesizat CCR la începutul lunii octombrie în această privință.

Potrivit instituției, Parchetul de pe lângă Înalta Curte și-ar fi încălcat propriile competențe și le-ar fi uzurpat pe cele ale Parlamentului prin semnarea protocoalelor secrete: în acest fel, Serviciul Român de Informaţii ar fi dobîndit competenţe specifice organelor de cercetare penală, fapt interzis de lege.

Camera Deputaților susține că trei ar fi fost consecințele majore ale acestei situații:

“a) Desfăşurarea urmăririi penale şi restrângerea de probe de către lucrătorii SRI şi parchete pe baza unor norme/reguli secrete, care, din punct de vedere juridic, sunt inexistente atâta timp cât Constituţia reglementează strict şi expres modul de adoptare şi intrare în vigoare a legilor şi condiţionează existenţa acestora de publicare în Monitorul Oficial;

b) Imposibilitatea persoanelor acuzate de a invoca, pe durata urmăririi penale sau a judecăţii, excepţiile nulităţii prevăzute de Codul de Procedură privind modul nelegal de administrare a probelor;

c) Imposibilitatea instanţelor de a se pronunţa efectiv pe legalitatea acestor probe, de a le cenzura, din moment ce, în afara Ministerului Public şi a SRI, conţinutul protocoalelor era necunoscut nu doar celorlalte părţi din proces, ci şi judecătorilor”;

 





Ascultă online Europa FM / Descarcă gratuit aplicaţia Europa FM pentru Android sau aplicaţia Europa FM pentru iOS