Best of Video Radio 2015: cele mai bune filme românești ale anului (II)

Mai cunoscută drept producătoare, Oana Giurgiu a trecut și în spatele aparatului de filmat.

Acum 133 de ani, o comunitate mică de evrei pleca spre Ţara Sfîntă. Oamenii au fondat una din primele colonii evreiești din Palestina.

De atunci, drumul evreilor către Israel se împletește cu istoria României moderne, iar relația dintre cele două popoare n-a fost aproape niciodată una ușoară.

Aceasta este tema unui documentar de Oana Giurgiu care a intrat în martie pe ecrane și care poartă un titlu neobișnuit: Aliyah DaDa este pe a patra poziție în clasamentul VideoRadio al filmelor autohtone ale acestui an

Filmul abordează subiecte delicate, cum ar fi apropierea României de Germania nazistă, persecuţia evreilor, Pogromul de la Iaşi, implicarea lor în construcţia Partidului Comunist sau înţelegerile economice secrete din perioada comunistă dintre România şi Israel.

Ce înseamnă “aliyah”? “Urcarea” ar fi un echivalent, emigrarea evreilor în Țara Sfîntă ar fi explicația pe scurt.

Ce înseamnă DaDa? Ce vrei tu să însemne – e numele unui curent artistic de avangardă la care au pus vîrtos umărul cel puțin doi evrei născuți în România, Tristan Tzara și Marcel Iancu. 

Aliyah DaDa caută să înțeleagă de ce și cum au plecat evreii din România.

Aparența dadaistă e o alegere mai degrabă impusă de împrejurări decît o opțiune estetică: regizoarea recurge la diverse colaje pentru a completa multele spații goale din memoria colectivă și pentru a compensa puținătatea documentelor și a mărturiilor.

În ciuda aspectului de joc inofensiv, Aliyah DaDa e un documentar cît se poate de serios și unul aproape tradițional.

Oana Giurgiu răscolește prin documente, scrisori și chiar prin camera copilăriei sale din Moinești: mobila fusese cumpărată de la o familie de evrei care se grăbea să plece.

Stă, de asemenea, de vorbă cu supraviețuitori ai Holocaustului, ai pogromurilor și ai trenurilor morții.

Regizoarea e însă în primul rînd interesată de actul plecării și de resorturile lui: așa că investighează atent.

Sunt grupuri de evrei comuniști, sunt cei care-au aderat la cauza sionistă, sunt victime ale persecuțiilor de stat din România interbelică și sunt cei care-au plătit ca să emigreze din România stalinistă. Ce a animat fiecare dintre aceste grupuri? Cu empatie și cu răbdare, Oana Giurgiu revizitează perioade cumplite ale istoriei noastre, despre care se vorbește rar și cam în șoaptă.

Asta face ca, inevitabil, structura filmului să fie una de mozaic foarte pestriț.

Bogăția de date, de referințe istorice și de explicații amenință la un moment dat să îngreuneze vizionarea.

Nici tema nu e foarte limpede: emigrarea, Holocaustul sau impactul de necontestat al evreilor în artă, cultură și în societate? Depinde, firește, de cine se uită.

Unul dintre momentele extrem de mișcătoare, însă, e provocat de o observație scurtă a unui bărbat care-a prins momentul 23 august: “Puteam să mergem la cinema în mod liber”. Altfel spus, lucruri mici care explică istoria mare.





Ascultă online Europa FM / Descarcă gratuit aplicaţia Europa FM pentru Android sau aplicaţia Europa FM pentru iOS