Analiză KeysFin de Ziua Muncii: o bombă socială stă să explodeze în România

Mai bine de un sfert dintre salariaţii din România lucrează în București, iar regiunile țării se dezvoltă cu viteze foarte diferite.

Așa indică o analiză a companiei de consultanță KeysFin, făcută publică înaintea Zilei Internaționale a Muncii.

Aproape 1,200,000 de salariaţi care lucrează cu acte în regulă – adică plătesc asigurări medicale și taxe – sunt angajați la firme din zona capitalei.

Numărul angajaților înregistrați oficial este, la nivel național, de 4,100,000.

Concentrarea afacerilor în jurul marilor oraşe riscă să declanşeze o adevărată bombă socială, arată analiza citată.

Cei mai mulţi salariați sunt de găsit în industria prelucrătoare, în comerț, învățămînt și construcții.

Pe fondul crizei, economia s-a reorientat: zonele industriale de tradiție, precum Galațiul și Hunedoara, și-au pierdut importanța.

Localnicii au plecat în primul rînd în țările din Occident. Alții s-au îndreptat spre zona Bucureşti-Ilfov.

În afara acesteia, regiunile cu cei mai mulți angajați sunt Timișul, Clujul, Brașovul și Constanța.

La polul opus se află Mehedințiul – cu mai puțin de 20,000 de salariați – Giurgiul, Covasna și Sălajul.

Statistica nu ia în calcul angajaţii la negru. Numărul lor ar fi, potrivit Consiliului Fiscal, de un milion și jumătate.

Evaziunea fiscală din acest sector e estimată la peste două miliarde de euro anual.

Potrivit datelor Eurostat, România se situează pe locul al doilea în Uniunea Europeană din punctul de vedere al riscului de sărăcie sau excluziune socială: aproape 42% dintre locuitorii țării sunt afectați.

Șomaj

Cei mai mulţi şomeri erau înregistraţi în zonele în care economia s-a contractat puternic, pe fondul dezindustrializării de după Revoluţie: Dolj, Teleorman, Galaţi, Buzău, Vaslui.

Datele statistice privind numărul angajaţilor şi al şomerilor vin să confirme că România se îndreaptă încet, dar sigur, către o enclavizare economică, în care discrepanţele economice la nivel regional amenință să genereze situaţii de risc social”, subliniază analiştii companiei.

Lipsa unei strategii concrete privind dezvoltarea regională s-a tradus, astfel, în depopularea unor zone din mediul rural şi prin accentuarea aglomerării urbane, care tinde să capete aspecte sufocante în anumite zone.

Statisticile indică, astfel, că densitatea populaţiei în regiunea Bucureşti-Ilfov a ajuns la 1,239 de locuitori pe kilometrul pătrat, în timp ce în regiunea Sud-Vest ea este de numai 77 de locuitori, în Vest – de 60, iar în regiunea Centru – de 74 de locuitori.

Potrivit experţilor de la KeysFin, dezvoltarea inegală a României poate amplifica fenomenul de enclavizare, cu efecte chiar mai grave la nivel naţional.

Avem poli de creştere economică, precum Bucureşti-Ilfov, Timiş-Arad şi Constanţa, avem apoi zone cu potenţial şi o dezvoltare ceva mai temperată, precum Braşov, Cluj, Argeş şi Galaţi, şi un al treilea contingent de judeţe, din păcate majoritar la nivelul României, acolo unde business-ul stagnează sau chiar regresează, cu consecinţe directe asupra nivelului de trai”.

De asemenea, sunt judeţe ( Vaslui, Botoşani, Olt, Mehedinţi, Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi, Harghita, Covasna, Sălaj) unde economia locală este la pământ.

Abandonul economic este un fenomen care, nu de mult, de exemplu în SUA, a generat ample proteste de stradă.

Vorbim de un adevărat curent social care poate avea consecinţe incalculabile pe termen mediu şi lung”, consideră economiştii.