Alegerile din Germania: extrema dreaptă în Parlament?

Mai bine de 61 de milioane de persoane cu drept de vot din Germania sunt chemate la urne pentru alegerile legislative.

Scrutinul e așteptat să confirme al patrulea mandat de cancelar pentru Angela Merkel.

Contextul e, însă, diferit: dreapta populistă și naționalistă din Germania e pe punctul de  accede în Legislativ, pentru prima dată de la cel de-al doilea război mondial încoace.

Birourile de vot s-au deschis la ora locală 08:00 (06:00 GMT) și se vor închide la 18:00 (16:00 GMT).

În cazul improbabil în care nu se va produce o surpriză uriașă, tabăra conservatoare — Uniunea Creștin-Democrată (CDU)/Uniunea Creștin Socială (CSU) — a Angelei Merkel îi va devansa pe socialiștii conduși de fostul președinte al Parlamentului European Martin Schulz.

CDU/CSU se bucură de 34-36% din intențiile de vot, în vreme ce social-democrații (SPD) sunt creditați cu 21-22%.

Socialiștii riscă, deci, a patra înfrîngere consecutivă. Apelul lor la mai multă justiție socială nu a prins într-o țară cu o creștere rapidă a economiei și cu un nivel foarte scăzut al șomajului.

Angela Merkel a dus o campanie în care a mizat pe continuitate, un mesaj menit să-i liniștească pe alegătorii destabilizați de crizele globale, de Brexit și de alegerea lui Donald Trump drept președinte al Statelor Unite.

Extremele

Dar CDU-CSU nu se îndreaptă spre o victorie fără apel și se apropie, potrivit sondajelor, de cele mai mici scoruri ale sale din 1998 (35,1%) și 2009 (33,8%) încoace.

Extremele ar putea să reprezinte în cele din urmă un sfert din electorat.

Radicalii de dreapta din Alternativa pentru Germania (AfD) sunt creditați cu 11-13% din intențiile de vot.

Dacă sondajele de opinie vor fi confirmate la urne, AfD ar deveni a treia formațiune din Bundestag.

În 2013, AfD nu a reușit să atingă pragul electoral de 5%.

Partidul are o platformă anti-Islam, anti-euro și anti-imigrație. El nu a încetat să-și radicalizeze discursul în timpul campaniei.

Angela Merkel, de pildă, a fost acuzată de „trădare” pentru că a deschis ușile țării în 2015 pentru sute de mii de solicitanți de azil, predominant musulmani.

Un avans al dreptei, deosebit de populară în fosta Germanie de Est, ar constitui un cutremur pentru o țară a cărei identitate postbelică se bazează în mare măsură pe sentimentul vinovăției din cauza nazismului și pe respingerea extremismului.

Negocieri

În plus, Angela Merkel s-ar putea confrunta cu negocieri complicate pentru a forma o majoritate guvernamentală.

Cea mai simplă opțiune ar fi restabilirea marii coaliții cu social-democrații.

Dar SPD, în plină criză existențială, ar putea să prefere de această dată varianta opoziției.

Conform sondajelor, ar rămîne o singură altă posibilitate: o alianță cu liberalii din FDP și cu Verzii.

Dar divergențele dintre ecologiști și liberali cu privire la mașinile diesel sau la imigrație se anunță greu de gestionat.

Viitoarea coaliție guvernamentală din Germania va avea, de asemenea, un cuvînt hotărîtor în privința reformării zonei euro, a negocierilor privind Brexitul și a relațiilor Europei cu Washingtonul și cu Moscova.