Creşterea productivităţii la serviciu prin "mind popping"

Atunci când notaţi conştiincios toate ideile ce vă vin în minte, iniţiaţi procesul lui George Mandler, "mind popping".

Dacă v-aţi apucat să vă notaţi ideile conştiincios într-un carneţel, probabil nu vă gândeaţi că acest proces se numeşte "mind popping".

Atunci când o soluţie sau o idee apare brusc, după o perioadă de "incubaţie", obişnuim să exclamăm entuziasmaţi că "ni s-a aprins un bec".

Atunci când vă notaţi ideile şi gândurile, este posibil ca informaţia notată să fie trimisă către memoria de lungă durată şi spre subconştient. Conştientul joacă un rol important în viaţa de zi cu zi, limitând graniţele activităţilor noastre, pe când subconştientul poate activa informaţii fără limită. Informaţia păstrată în memoria de lungă durată poate fi procesată în paralel în subconştient şi utilizată în conştient. O idee originală poate apărea şi dintr-o explozie a gândurilor, din senin.

În carneţel ar trebui să apară informaţii despre problemele pe care le aveţi de rezolvat şi informaţii despre alte idei, concepte şi probleme la care lucraţi.

Recitind periodic notiţele, activaţi toată informaţia existentă în conştient şi subconştient, creând o reţea mentală de imagini, idei şi concepte fără legătură între ele, dar care combinate vor da naştere unui moment de creativitate, unei idei geniale care nu trebuie neapărat să "ţâşnească" în timp real.

Conceptele se combină precum razele de lumină şi urcă în conştient.

Notarea ideilor proiectează informaţia în subconştient şi activează anumite structuri care să o proceseze sub forma unor idei ce vin în minte din senin, chiar după o lungă perioadă de timp, când problema a fost abandonată.

În anii '70, Frank Wilczek, de la Institulul de Studii Avansate, Princeton, New Jersey, a dedus cum stau nucleii atomilor împreună şi a fost o idee venită din ceruri. A avut revelaţia într-un moment în care lucra la o altă problemă, complet diferită. I-a venit din senin ideea că o soluţie ratată într-un domeniu poate fi o soluţie bună în alt domeniu.

Arhimede a avut revelaţia teoriei sale despre corpurile scufundate în fluide în timp ce făcea baie. Legenda spune că a fost atât de entuziasmat de descoperirea făcută, încât a dat buzna gol pe străzi, strigând "Evrika!" ("Am găsit!").

Francezul Henri Poincaré vorbea despre idei şi teorii ce i-au venit în minte ca din senin. Aceste idei sunt atât de pătrunzătoare, atât de şocante, încât momentul în care apar rămâne întipărit în minte în cel mai mic detaliu. Darwin putea să indice exact locul în care, mergând pe stradă, i-a venit ideea soluţiei finale a problemei originii speciilor, în timp ce se gândea la cu totul altceva. Ideile de acest fel lovesc din senin, ca un trăsnet.

Acum mai bine de o jumătate de secol, mai multe nume mari ale ştiinţei au elaborat un studiu care a confirmat faptul că ideile venite în minte din senin sunt destul de frecvente.

Cei mai mulţi au mărturisit că ideile geniale le-au venit atunci când nu se

gândeau la acea problemă. Astfel, actul creaţiei a ajuns să fie asemănat cu "inspiraţia divină", deoarece momentul de clarviziune pare involuntar.

Cu cât notaţi şi revedeţi mai multe idei, cu atât devine mai complexă şi mai generoasă reţeaua de informaţii de care dispune creierul dumneavoastră. Imaginaţi-vă ideile ca pe nişte atomi agăţaţi de mintea dumneavoastră. Atunci când vă gândiţi la ceva, unele dintre aceste idei sunt puse în mişcare în subconştient. Cu cât vă gândiţi mai intens la o problemă, cu atât trimiteţi în memoria de lungă durată mai multe informaţii şi cu atât puneţi în mişcare mai multe gânduri.

Subconştientul nu are odihnă niciodată. Atunci când vă hotărâţi să renunţaţi la o idee, când o abandonaţi, subconştientul nu se opreşte din lucru. Ideea se mişcă liber în subconştientul dumneavoastră, se combină şi recombină de mii de ori. Desigur, cele mai multe combinaţii nu au nici o valoare, însă există o anumită combinaţie pe care subconştientul o apreciază şi o trimite conştientului sub forma unei idei "venite din senin".

Conştientul ni se poate bloca la un moment dat şi nu mai poate crea idei noi, deoarece ne-am fixat prea tare asupra unui anumit aspect. Dacă abandonăm o idee şi revenim la ea mai târziu, blocajul dispare şi mintea noastră poate crea soluţii noi.

Aşa s-a întâmplat cu Melvin Calvin, laureat al premiului Nobel. Aşteptându-şi soţia calm, în maşină, i-a venit din senin idea rezolvării unei probleme dificile legate de fotosinteză.

Pentru a experimenta teoria ideilor venite "din senin", încercaţi următorul experiment. Scrieţi subconştientului o scrisoare despre o problemă pe care încercaţi să o rezolvaţi. Scrieţi cât mai multe detalii în scrisoare; descrieţi problema, paşii pe care i-aţi urmat, informaţiile ce vă lipsesc, obstacolele pe care le-aţi întâlnit, care ar fi soluţia ideală etc. Cereţi-i subconştientului să găsească o soluţie pentru problema dumneavoastră.

Scrieţi: "Misiunea ta este aceea de a găsi soluţia problemei mele. Vreau să o găseşti în două zile." Puneţi scrisoarea într-un plic, lipiţi-l şi puneţi-l deoparte, fără să vă mai gândiţi la el. După două zile,deschideţi scrisoarea. Dacă tot nu aveţi soluţia problemei, scrieţi pe scrisoare: "Dă-mi de veste imediat ce o rezolvi!".

Mai devreme sau mai târziu, când veţi fi mai relaxat şi cu gândul mai departe de problemă, subconştientul vă va trimite soluţia ca "din senin". Mintea lucrează şi în timpul somnului.

Balzac spunea că doreşte să profite de faptul că mintea lucrează şi atunci când el doarme, iar Johann Sebastian Bach, întrebat unde îşi caută muzica, de unde îi vin ideile, a răspuns că problema nu este să le găsească, ci cum să facă să nu calce pe ele atunci când se trezeşte dimineaţa.

Thomas Edison adormea de multe ori cu capul pe masa din laborator, pentru a putea să se apuce de lucru imediat ce se trezeşte şi să nu uite vreo idee.

Încercaţi să faceţi următorul exerciţiu înainte de culcare. Gândiţi-vă la o problemă căreia nu i-aţi găsit încă rezolvarea. Pe o foaie de hârtie, scrieţi cuvintele cheie şi puneţi foaia pe pat.

După noaptea de somn, citiţi ceea ce aţi notat pe foaie. Probabil că veţi vedea altfel problema şi, cine ştie, poate vă vine şi o idée "ca din senin".