Top 10 cele mai importante evenimente ale anului 2011

Toți ochii au stat ațintiți spre bursele internaționale, care au devenit barometrul deciziilor politice. Anul a marcat şi răscularea popoarelor arabe care au reuşit să-şi înlăture tiranii.

2011 a consemnat şi uciderea teroristului Osama bin Laden, după un deceniu de căutări. Cutremurul din Japonia a readus aminte omenirii că planeta este ''stăpână".

Un clasament al celor mai importante momente ale anului întocmit de Andrei Paleu:

1. Criza mondială continuă

Criza a rămas și în 2011 subiectul dominant pe mapamond. Bursele au consemnat pierderi masive în așteptarea unor decizii politice puternice, menite să calmeze temerile investitorilor. Guvernele nu s-au grăbit să tranșeze vechea problemă a datoriilor publice, astfel că aceasta s-a acutizat, mai ales în zona euro. Numeroasele reuniuni ale liderilor din statele comunitare nu au convins că soluțiile negociate vor fi și puse în aplicare.

Grecia a fost salvată în ultimul moment de la faliment de către creditorii externi, iar guvernul lui Giorgios Papandreou a fost 'sacrificat' pe 'altarul' austerității, locul acestuia fiind luat de o echipa executivă de uniune națională. În Italia, Silvio Berlusconi a fost forțat să urmeze același pas al demisiei, făcându-i loc tehnocratului Mario Monti. Recentele alegeri din Spania, țară confruntată cu cea mai ridicată rată a șomajului, i-au adus la putere pe conservatorii lui Mariano Rajoy.

Peste Atlantic, luptele din Congresul de la Washintong dintre republicani şi democraţi au întârziat decizia ridicării plafonului datoriei. Pe fondul acestor şicanări politice, pentru prima dată în istorie, SUA au pierdut calificativul AAA, acordat de agenţia de rating Standard & Poor's.

Tinerii spanioli au dat tonul unei mișcări 'a indignaților', prin care sunt criticate incompetența politicienilor și lipsa de scrupule a bancherilor, modelul de protest fiind preluat în mai multe țări.

2. Primăvara arabă

Revoltele au cuprins, la începutul anului, Africa de Nord şi Orientul Mijlociu.

Scânteia s-a aprins în Tunisia, unde autoritarul președinte Ben Ali a fost alungat de la putere de către popor, în 14 ianuarie, el găsindu-și refugiu în Arabia Saudită. După aproape un an de la acel moment, în decembrie, Moncef Marzouki, opozant vehement al vechiului regim, a fost ales preşedinte de către un legislativ dominat de islamiștii din formațiunea Ennahda.

În Egipt, ziua de 25 ianuarie a marcat începutul mişcării de protest care urma să mobilizeze milioane de oameni. Piaţa Tahrir din Cairo a devenit simbolul revoltei populare care l-a forțat pe despotul Hosni Mubarak să demisioneze, după 30 de ani de domnie, și să predea puterea unui consiliu militar. În revoluţie au fost ucişi aproape 1.000 de oameni, iar în august, împotriva fostului preşedinte a fost început un proces pentru implicare în represalii şi acte de corupţie. Protestele violente s-au reluat în Egipt, în toamnă, populația cerând în stradă instalarea unui regim civil.

Libia a fost timp de câteva luni scena unui război civil între armata colonelului Muammar Gaddafi, aflat de 42 de ani la conducerea ţării, și opozanții acestui, a căror insurecție a pornit din portul estic Benghazi. În luna martie, SUA, Franţa şi Marea Britanie au obținut mandat ONU pentru o operaţiune aeriană, al cărui scop declarat a fost acela de a-l împiedica pe dictator să ucidă civili. 30.000 de oameni au murit în sângerosul conflict, iar Muammar Gaddafi a fost ucis în împrejurări neelucidate încă, la 20 octombrie, la Syrt, localitatea sa natală, unde se refugiase.

Locuitorii din Yemen s-au răsculat împotriva preşedintelui Ali Abdallah Saleh, care conducea ţara din 1978. Rănit în vară într-un atac ce i-a vizat palatul, acesta a acceptat un plan propus de monarhiile din Golf, potrivit căruit va transfera puterea în următoarele trei luni. Un guvern interimar a fost învestit la 10 decembrie, iar la 21 februarie anul viitor vor avea loc alegeri prezidenţiale anticipate.

Siria rămâne teatrul revoltelor izbcnite, la 15 martie, la adresa regimului condus de Bashar al Assad. Reprimarea acţiunilor de stradă s-a soldat cu 5.000 de decese în rândul civililor, conform ONU.

3. Catastrofa japoneză

Nord-estul Japoniei a fost zguduit, în 11 martie, de un cutremur cu magnitudine 9,0. A urmat valuri seismice uriaşe care au devastat tot ce le era în cale. 20.000 de oameni au murit. Tsunami-ul a avariat puternic centrala nucleară de la Fukushima, ale cărei reactoare supraîncălzite au putut fi din nou readuse sub control abia în luna decembrie. Pagubele suferite de statul nipon depăşesc 200 de miliarde de euro. Naţiunea japoneză a impresionat întreaga lume prin forţa cu care a reuşit să se mobilizeze după acest dezastru.

4. Isteria legumelor contaminate

În luna mai, Germania raportează primele decese despre care susţinea că ar fi fost provocate de o bacterie periculoasă care s-ar fi regăsit în castraveţi importaţi din Spania, stârnind furia fermierilor iberici. Epidemia s-a extins rapid, iar cauza îmbolnăvirilor şi deceselor a rămas mult timp misterioasă, alimentând isteria celor care au ordonat distrugerea legumelor suspectate pe nedrept. Cercul suspiciunilor s-a restrâns mai apoi la unele seminţe germinate, iar această pistă s-a dovedit în cele din urmă cea adevărată. În iulie, Agenţia Europeană pentru Securitate Alimentară a confirmat că seminţele germinate care au ucis 50 de persoane pe Bătrânul Continent şi au îmbolnăvit peste 5.000 de oameni din întreaga lume proveneau din Egipt. Acestea conţineau bacteria E.coli enterohemoragică, într-o formă extrem de virulentă.

5. Osama bin laden, lichidat

Cel mai căutat terorist din lume timp de aproape un deceniu, Osama bin Laden, a fost ucis, în data de 2 mai, într-o operaţiune secretă a trupelor de elită americane pe teritoriul Pakistanului. Liderul Al Qaida a fost cel care a plănuit atacurile de la 11 septembrie 2001, din SUA, în care au pierit 3.000 de oameni nevinovaţi. Trupul lui a fost înmormântat în mare.

6. Atentatele din Norvegia

Întreaga omenire a fost șocată de gestul unui tânăr extremist norvegian care, în 22 iulie, comitea 2 atentate sângeroase. Inițial, Anders Behring Breivik a detonat o mașină în centrul capitalei Oslo. Sediul guvernului norvegian și alte clădiri oficiale au fost devastate de suflul exploziei. 8 oameni au fost uciși. Ulterior, individul s-a deghizat în poliţist și a mers pe o insulă situată la periferia orașului, unde a deschis focul asupra celor prezenţi la o şcoală de vară a tinerilor politicieni laburişti. Masacrul din Utoeya s-a soldat cu 69 de morţi, în mare parte adolescenţi.

În decembrie, psihiatrii au concluzionat că Anders Behring Breivik este bolnav mintal, ceea ce l-ar putea absolvi de responsabilitatea penală pentru faptele comise. Extremistul și-a justificat gestul prin dorința de a atrage atenția asupra unei "invazii musulmane în Norvegia". Procesul său se va relua în aprilie.

7. Violenţe de stradă în Marea Britanie

În august, periferiile capitala Marii Britanii au fost cuprinse de revolte fără precedent în ultimele decenii. Tineri anarhişti din cartierele londoneze sărace au vandalizat magazine și clădiri publice şi s-au luptat, zile la rând, cu forţele de ordine. Londonezii au criticat reacția întârziată a polițiștilor. Tulburările sociale s-au extins și în alte orașe. Pagubele materiale au fost însemnate.

8. Scandalul sexual DSK

Economistul francez Dominique Strauss-Khan, director al Fondului Monetar Internațional, a devenit, în luna mai, protagonist al unui răsunător scandal, fiind acuzat de agresiune sexuală şi tentativă de viol de către o cameristă a unui luxos hotel din New York. Din spatele gratiilor, DSK și-a dat demisia și a pledat nevinovat. În iulie, Dominique Strauss-Khan a fost eliberat din arestul la domiciliu în schimbul unei cauțiuni de un milion de dolari, iar în august procurorii americani și-au retras acuzațiile, pe motiv că presupusa victimă a mințit în declarațiile sale, ceea ce nu o mai face credibilă. În septembrie, DSK a revenit în Franța. Într-o emisiune televizată, el le-a cerut în mod public scuze soției și compatrioților pentru relația 'nepotrivită' avută cu respectiva, dar a dat asigurări că nu a agresat-o pe femeie. Scandalul l-a scos din cursa pentru funcția de președinte al Franței, post pentru care se anunța favorit.

9. Moartea lui Steve Jobs, un pionier al tehnologiei

Pe 6 octombrie, compania Apple a anunţat decesul binecunoscutului său co-fondator Steve Jobs, răpus de cancer la vârstă de 56 de ani. De numele său sunt legate produsele de vârf ale tehnologiei moderne, de la Mac și iPod, la iPhone și iPad. Milioane de fani din întreaga lume i-au adus omagii la magazinele companiei. În august, Steve Jobs se retrăsese de la cârma companiei, cedându-i locul lui Tim Cook.

10. Scandalul practicilor jurnalistice ilegale

Săptămânalul britanic News of The World a fost închis după ce s-a descoperit că, în ultimii ani, jurnaliștii publicației au ascultat telefoanele celor despre care făceau dezvăluiri sau mituiau polițiști pentru a afla amănunte din diverse anchete. Informaţiile obţinute ilegal devenau subiecte de primă pagină. Mai mulți responsabili din cadrul NOTW au fost arestați, iar imaginea magnatului media Rupert Murdoch a fost serios șifonată. Inclusiv numele premierului britanic a fost menționat în scandal, căci printre cei vizați s-a numărat și Andy Coulson, cel care după colaborarea cu News of The World a devenit consilierul lui David Cameron pe probleme de comunicare. Ancheta continuă.