Sunt cei cărora li se potriveşte expresia "Deci, se poate!" pentru că au lăsat în spate zeci de ani în care li s-a vorbit despre cincinale si cooperative şi au invăţat, mai apoi, ce înseamnă să iţi dezvolţi comunitatea.

Sunt românii care vor trai toată viaţa la sat pentru că le place. Tot ei şi-au învăţat lecţia democraţiei mai bine decît cei care locuiesc la oraş, deşi nu au atât de uşor acces la informaţie.

Şi-au înfiinţat organizaţii nonguvernamentale, işi strâng bani din finanţări pentru care scriu proiecte şi rezolvă nevoi simple, dar necesare, ale comunităţii în care trăiesc.

De cele mai multe ori, reprezintă un exemplu bun de urmat pentru autorităţile locale şi pentru politicieni.

Am vizitat 4 organizaţii non guvernamentale din Gorj, în comunităţile din Frînceşti, Brădiceni, Arcani şi Tismana.

În Gorj, în zonele rurale Frânceşti-Arcani-Brădiceni-Tismana, de o frumuseţe liniştitoare, care face ca toate problemele să devină dintr-o dată mai puţin importante, am întîlnit câţiva oameni simpli şi plini de idei şi ambiţie. Nu în ultimul rând, foarte primitori.

"Eu am căpătat o experienta placută, am învăţat multe lucruri utile: cum se scrie o cerere de finanţare, care nu este un lucru chiar aşa de simplu, cum să administrezi un buget. Pe mine mă caracterizează dragostea pentru oameni şi cu ce pot contribui la bunăstarea lor, o voi face.

Nevoi sunt multe şi de multe ori nu le putem rezolva pe toate, dar sperăm să contribuim cît mai mult la ajutarea şi dezvoltarea lor."

Anca Susanu, Fii Satului Frânceşti

"Încet- incet, sperăm ca oamenii să se comporte. Oricum dialogul este pe limbajul nostru, al satului.

Noi am cautat să arătăm oamenilor că lucrurile se întamplă în localitate numai prin voinţa lor, prin noi înşine.

Dacă stăm pasivi, fondurile europene care sunt foarte oportune în acest moment, pentru că tocmai am intrat în Uniunea Europeana, nu vor veni in comunitate.

Deci, aceste solicitări trebuie să apară din rândurile noastre."

Constantin Jerca si Vasile Surcel de la Fundaţia Tismana

"Dupa revoluţie, organizaţiile din Europa au venit cu ajutoare, cu diferite materiale in sprijinul nostru.

Ne credeau neajutoraţi , ne credeau cum ne credeau . Noi nu suntem chiar aşa si deocamdată în România este lipsă de voluntariat şi de oameni cu iniţiative ca să poată să organizeze ceva. Aşa că, am învăţat că se rezolvă toate cu puţina ambiţie."

Ion Feraru, grupul de iniţiativă Brădiceni

"Exemplul personal , dăruirea şi informaţiile noastre au fost utile pentru comunitate." Maria Hulea, Asociaţia Fii Satului Frânceşti.

Acestea sunt răspunsurile activiştilor de ONG din comunele din Gorj pe care i-am intrebat ce i-a motivat să se implice in dezvoltarea comunitară.

În comunităţile rurale, conceptul de "fii ai satului" face referire la satenii care pleacă din comunitate locală la oras, de cele mai multe ori, dar se intorc întotdeauna acasă şi încearcă sa schimbe ceva în bine. Adică, în cazul nostru, să îşi dezvolte comunitatea. Un fel de lideri de opinie.

Pe acelaşi principiu functionează şi Asociaţia Satului Frânceşti care s-a infiinţat dintr-o nevoie clară: biserica din sat trebuia renovată şi nu existau bani, aşa că s-au căutat voluntari şi sponsorizări.

Mai tarziu, acelaşi ONG organizat cursuri de calificare pentru muncitori.Cursantii şi-au găsit apoi slujbe mai bine plătite.

Maria Hulea de la Fii Satului Frânceşti povesteşte că tinerele, care au fost instruite la cursurile organizate de Asociaţie, îi mulţumesc de fiecare dată cînd au ocazia: "În comerţ , cele care erau angajate şi aveau şi carte de muncă au beneficiat de mărire de salariu. Chiar aici pe raza satului sunt 3. Au venit si mi-au spus : Doamne! ce bine că am făcut cursurile ca patronul nostru a acceptat să ne mareasca salariul!"

Alte organizaţii, alte obiective: curăţirea râului poluat Jaleş din comuna Arcani - tot cu voluntari şi câteva sute de lei.

Maria Ciora de la grupul de initiativa Arcani spune că depoluarea Jaleşului a fost idea mai multora dintre cei care făceau parte din grup. "Am rămas la acest proiectuţ că e bine să păstram apa curată pentru că apa curată inseamnă şi sănătate."

Primul proiect al grupului de iniţiativă Brădiceni s-a numit "Ferestre spre Lumină" . Aici au fost reabilitate 17 ferestre duble la biserica din sat.

Ion Feraru despre organizarea proiectului său: "Toti voluntari din diferite sfere sociale, muncitori, preoţi chiar şi lucrători de la primărie. Am avut contracte de parteneriat cu primăria, cu şcoala generală, cu liceul, cu mai multe organizaţii pe care le-am avut pe raza comunei noastre, insă ajutorul a venit cel mai mult, bănesc, ca sa spun aşa, din partea fundaţiei PACT."

Cele 4 ong-uri rurale din Gorj, dar si altele din zone defavorizate ale ţării, au parcurs un intreg proces de instruire din partea organizatiei "mamă" Fundatia pentru Parteneriat pentru Actiune Comunitară şi Transformare.

Le mulţumim Ancăi Susanu şi Mariei Hulea de la organizaţia Fii Satului Frânceşti, Mariei Ciora de la grupul de iniţiativă Arcani, lui Ion Feraru, de la grupul de iniţiativă Brădiceni şi lui Constantin Jerca si Vasile Surcel de la Fundaţia Tismana pentru Lecţia de democraţie.

Oana Sandu